M-am întrebat astăzi ce este abuzul economic și cum se manifestă?… Știam despre abuzul domestic, despre Asociația ANAIS și mă îndreptam spre conferință convinsă fiind că voi înțelege mai mult natura și amploarea violenței economice. Cele câteva minute de socializare mi-au fost suficiente să pătrund în firul narativ al primei povești de viață. Tu cumperi o rochie și apoi o ascunzi de frica partenerului? Urechea tresare și inima la fel. Recunoști tiparul?
Dacă îți cumperi o rochie și nu ai curaj să-i mărturisești partenerului tău, este un lucru normal? Când devine abuz? Sunt întrebări la care doamnele din jurul meu se gândesc. Recunosc că până astăzi nu m-am gândit serios la constrângerile financiare întâlnite în diverse situații de viată ca la un abuz economic. Atunci când decizi să ascunzi de iubit/ soț o cumparatură (impulsivă sau nu!) e un lucru la care poți reflecta. 🚩Red flag. Dar nu e un abuz. Când devine toxic?
Tipuri de abuz domestic
Probabil că deja cunoști termenul de abuz domestic, îl intâlnim tot mai des după pandemie, din păcate. Acesta cuprinde multiple forme: violență verbală, psihologică, fizică, socială, sexuală, spirituală și chiar cibernetică.
Ce este violența economică
Deci, violența economică este o formă a violentei domestice prin care partenerul îți controlează accesul la resursele financiare și cele de bază (hrană, medicamente, obiecte personale) limitându-ți, astfel, independența și capacitatea de a lua decizii de ordin financiar. Cu alte cuvinte, atunci cand iți ascunzi rochia de frica soțului, mai exact de consecințele care urmează, când nu ai control asupra cheltuielilor tale – îți este interzis, este probabil să fii supusă unui abuz economic.
Cu alte cuvinte, violența economică este o verigă foarte importantă, deoarece de multe ori femeile nu ies din relațiile abuzive tocmai din cauza acestei situații. Foarte multe femei dețin un card bancar, dar nu au cont de economii. Cu alte cuvinte, în situații de urgență nu au bani și resurse pentru a-și continua viața, ne povestește Carmen Nemeș, Presedinta Asociatiei ANAIS.
Violența economică este o formă subtilă, dar extrem de distructivă de abuz, care afectează nu doar independența financiară a femeilor, ci și sănătatea lor mintală și fizică, după arată primele cifre ale unui sondaj ce se vrea un semnal de alarmă, și ne arată dimensiunea problemelor.
Violența economică este un model de comportament intenționat care are loc de-a lungul timpului pentru ca un individ să exercite putere, control sau constrângere asupra altuia. De cele mai multe ori abuzul este suferit preponderent de către femei.
Primul studiu ANAIS și Raiffesien Bank ce vorbește despre amploarea violenței economice
Asociația ANAIS a realizat primul studiu ce analizează violența economică împotriva femeilor victime ale violenței domestice din regiunea București-Ilfov.
Peste 60% dintre victimele violenței domestice au experimentat cel puțin o formă de abuz economic, conform rezultatelor unui studiu realizat de Asociația ANAIS, cu sprijinul Raiffeisen Bank România.
Cercetarea calitativă vine cu rezultatele îngrijorătoare: cea mai comună formă de violență economică, resimțită de aproape trei sferturi dintre respondente, este reproșul legat de achiziția unor bunuri. În 6 din 10 cazuri, violența economică include limitarea accesului la resurse financiare și bunuri de bază, în timp ce resursele familiei sunt utilizate în alte scopuri decât cele esențiale.
Violența economică afectează pe oricine, indiferent de statutul socio-economic și profesional
Cercetarea a fost realizată printre beneficiarele ANAIS, deci nu vorbim de un studiu efectuat la nivel general, nu vorbim de un mediu defavorizat. Șocul este mare atunci când analizezi cifrele. Studiul arată că peste 70% dintre femei au studii superioare și locuiesc în zona Bucuresti/Ilfov. Aflând această informație m-am gândit instant că vorbim de lumea de langă noi. Femeile din jurul nostru, persoane la care nu ne-am gândi că se confruntă cu acest tip de violență.
Întrebate dacă sunt trase la răspundere pentru fiecare sumă de bani cheltuită, peste 74% dintre femeile respondente au răspuns afirmativ, da. Cum putem traduce acest răspuns al femeilor și cum recunoaștem abuzul, explică Carmen Nemeș, Președinta Asociatiei ANAIS.
„Ce avem aici? Avem un abuz verbal – apare cearta, apoi un abuz psihologic – o vedem mică (psihic), și apoi avem abuzul economic – data viitoare femeia nu se va mai duce să-și cumpere ce are nevoie fără să-l întrebe pe el. Deci numai din acest răspuns identificăm problemele”, declară Nemes, în cadrul conferintei de presă.
Limitarea accesului la resursele financiare – cea mai comună formă de violență economică
Cercetarea a cuprins 100 de femei din cadrul Asociatiei ANAIS iar constatarea a fost că cea mai comună formă de violență economică este limitarea accesului la resursele financiare. Asta însemnă că femeile nu pot să folosescă resursele comune ale familiei pentru a achiziona bunuri, iar cifrele arată că 60% nu au acces la banii proprii, ne-a transmis și sociologul Elena Trifan. Acesta a explicat că aceste femei, în cele mai multe situații, nu își pot asigura traiul zilnic, bunuri importante precum mâncare, medicamente, îngrijirea copiilor.
Elena Trifan, cercetător: Femeile nu participă la deciziile economice importante ale familiei
„Cea mai intâlnită problemă- 75% dintre femei sunt trase la răspundere pentru cum își cheltuiesc veniturile. În 60% dintre cazuri asistăm la un control al resurselor (sub diverse forme), apoi un control al pieței muncii – Sunt împiedicate să aibă un loc de muncă care să le asigure veniturile necesare pentru a avea indendență economică. Există situații când partenerii le sabotează viața profesională, afectandu-le imaginea profesională.
Asistăm la o altă formă de violență economică atunci cand observăm ca femeile nu participă la deciziile economice ale familiei, mai ales cand vorbim de achiziții economice mari” a mai explicat sociologul Elena Trifan doctor în sociologie, cercetător, cadru didactic asociat la SNSPA.
Cum descriu femeile participante la studiul ANAIS abuzul economic trăit în familie
CIFRE STUDIU
➡️Mai mult de jumătate (60,4%) dintre participante s-au confruntat cu restricții în ceea ce privește accesul la banii proprii sau la conturile bancare.
➡️O pondere semnificativă a respondentelor (68,8%) nu au putut să părăsească relația de violență domestică din cauza controlului economic exercitat de partenerul lor.
Forme de abuz economic:
➡️Respondentele au trecut prin multiple forme de abuz economic, inclusiv privarea de mijloace economice esențiale (45,8%), accesul forțat la banii lor (52,3%) și responsabilitatea pentru toate cheltuielile financiare(74%).
➡️Alte forme au inclus sabotarea oportunităților de angajare, 52,1% dintre acestea au fost menționat că au limitate să lucreze sau să avanseze profesional.
Consecințele violenței economice
Studiul arată că femeile supuse unei violențe economice se confruntă cu anxietate, depresii, cu alte cuvinte sănătatea mintală le este afectată. Femeile susțin că stima de sine și anxietatea fac parte din viata lor atunci când independenta le este afectată. 33,3% au indicat că s-au confruntat cu depresie ca urmare a circumstantelor lor economice.
Alina Rus, Raiffeisen Bank: Obiectivul nostru este ca femeile din România să poată identifica semnele violenței economice și să ceară apoi ajutor
„Egalitatea de gen este un reper pentru noi. 7 din 10 colegi, angajati Raiffeisen Bank sunt doamne. Noi probabil suntem mult mai atenți la ceea ce semnifică egalitatea de gen.
Violența economică pare o nouțiune abstractă in România. Este aproape inexistentă. Acest fenomen este studiat și gestionat la nivel internațional și considerăm oportună lansarea unei discuții similare și în spațiul local. Credem că este important să măsurăm amploarea acestei probleme în societatea românească și, totodată, să creștem gradul de conștientizare asupra violenței economice.
Cu ajutorul partenerului nostru, ANAIS, contribuim activ la maparea fenomenului din România. Obiectivul nostru este ca femeile din România să poată identifica semnele violenței economice și să ceară apoi ajutor. Din acest motiv ne-am alăturat eforturilor Asociației ANAIS de a asigura sprijin și consiliere juridică, dar și psihologică victimelor violenței economice” a declarat Alina Rus, CFO Raiffeisen Bank România.
Un prim pas în recunoșterea și conștientizarea abuzului
Cercetarea a fost desfășurată în perioada mai – iunie 2024 și a implicat beneficiarele Asociației ANAIS, cu vârste cuprinse între 20 și 57 de ani.
Această cercetare reprezintă un prim pas în înțelegerea violenței economice împotriva femeilor din România și contribuie la identificarea corectă și creșterea gradului de conștientizare asupra acestui fenomen.
Studiul oferă, de asemenea, recomandări organizațiilor non-guvernamentale, dar și autorităților abilitate, subliniind necesitatea dezvoltării unor programe educaționale și de consiliere pentru sprijinirea persoanelor direct afectate.
Cum putem ajuta. Tipuri de sprijin
Citeste AICI cercetarea integrală
