Incertitudinea şi volatilitatea a crescut odată cu procesului electoral, dar au fost amplificate de surprizele scrutinului electoral, iar dobânzile și bursa au reacționat la acest climat instabil.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat marţi la 5,87% pe an, de la 5,81% pe an în şedinţa precedentă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR). La începutul anului, indicele ROBOR la trei luni era 6,21%. Și indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 5,92% pe an, de la 5,87%, iar ROBOR la 12 luni a crescut la valoarea de 5,96%, de la 5,92%.
Creşterea nivelului dobânzilor din piaţă este o consecinţă directă a creşterii semnificative a incertitudinii şi a nervozităţii în rândurile finanţatorilor internaţionali ai ţării, consideră Cristian Popa, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României.
„Creşterea nivelului dobânzilor din piaţă este o consecinţă directă a creşterii semnificative a incertitudinii şi a nervozităţii în rândurile finanţatorilor internaţionali ai ţării. Am observat în ultimele zile o scădere a lichidităţii interbancare pe fondul acestor incertitudini mai ample. De asemenea, s-a observat o deteriorare a fluxurilor de capital, acestea reversându-se, intrările de valută au devenit ieşiri, pe acelaşi fond de tensionare şi percepţie înrăutăţită a pieţelor internaţionale asupra României.
Aceste evoluţii s-au dus pe dobânzi, au dus la creşterea dobânzilor din piaţa şi implicit la niveluri mai ridicate ale ROBOR. Deci observăm o deteriorare/tensionare a condiţiilor financiar-monetare, ce vine dinspre pieţele financiare internaţionale, din nivelul mai ridicat de preocupare al acestora, mai exact pe fondul incertitudinilor politice sporite.
Incertitudinea şi volatilitatea iniţiale asociate procesului electoral au fost extinse şi amplificate de surprizele scrutinului electoral, totul suprapunându-se peste vulnerabilităţile şi dezechilibrele macroeconomice ample preexistente, semnalizate în multiple rânduri de Banca Naţionala a României: deficit bugetar ridicat şi deficitele de cont curent şi comercial mari, ce necesită finanţare”, a explicat, pentru Agerpres.ro, Cristian Popa.
Apeluri pentru păstrarea și consolidarea câștigurilor din ultimele decenii
Victoria obținută de Călin Georgescu în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale continuă să stârnească reacții. Oamenii de afaceri din România au transmis prin intermediul Romanian Business Leaders, un mesaj clar.
„Strângem rândurile pentru libertate şi democraţie! Facem apel către toate forţele democratice pentru un front comun pro euro-atlantic! Facem un apel deschis către toate forţele democratice la a demonstra maturitate şi responsabilitate politică prin a face un front comun pro european şi pro atlantic în vederea alegerilor parlamentare de duminică, 1 decembrie şi pentru turul II al prezidenţialelor din 8 decembrie”.
Efectul alegerilor din România. Acțiunile de la Bursa de Valori București scad, iar costurile la care se împrumută România cresc până la cel mai ridicat nivel din ultima perioadă
De contează?
Sigur că după acest „tsunami”, principala preocupare este legată de prețul la care România se va împrumuta, pentru că avem nevoie să refinanțăm datoria publică și deficitul bugetar, vitale pentru economie.
Efectul alegerilor din România a fost resimțit, imediat, și la Bursa de Valori București. Acțiunile de la Bursa de Valori București, au fost în scădere de luni dimineață până marți la prânz.
Nu în ultimul rând, investitorii văd România mai riscantă. Acest episod de euroscepticism poate duce la pierderea fondurilor UE și la o criză financiară, mai spun analiștii.