Mentinerea disciplinei financiare este o conditie sine qua non pentru pastrarea stabilitatii sistemului bancar. Rata creditelor neperformante produsa de actorii economiei reale, de 22,26% la luna martie 2014, afecteaza indicatorii de performanta ai bancilor, in special in relatia cu investitorii care pot interpreta defavorabil stabilitatea si credibilitatea sistemului bancar. Necesarul sporit de provizioane pentru acoperirea pierderilor afecteaza profitabilitatea si creditarea.
Directionarea banilor in creditare este afectata de lipsa de incredere in conditiile in care pana acum 1 leu din 5 lei acordati ca si credit nu s-a mai intors. Se perfecteaza cadrul prin care bancile vor proceda la eliminarea din bilant a creditelor neperformante (write off) pentru care nu exista asteptari rezonabile de recuperare, dar care sunt integral provizionate. Rata creditelor neperformante ajustata ar fi mai jos de 17,40% prin eliminarea din bilant a creditelor neperformante integral provizionate.
Consideram ca ar trebui evitata orice propunere legislativa care ar afecta disciplina de creditare si unde aplicabilitatea legii depinde de buna credinta, mai ales acum cand economia are nevoie de stabilitatea sistemului bancar si de resurse pentru creditare. „Opinia” unora de genul „lasa ca bancile au bani, au de unde sa plateasca” ar trebui documentata. Rolul bancilor este de intermediar, grija acestora fiind plasamentele milioanelor de deponenti pe care le ruleaza in creditare. Nici de profitabilitate ridicata nu se poate vorbi. Sistemul bancar a marcat trei ani consecutivi de pierderi in perioada 2010-2012, in anul 2013 fiind inregistrat un profit redus in conditiile in care bancile au intermediat prin credite echivalentul unei treimi din PIB-ul Romaniei.
Ar trebui schimbata optica. Acum tratam efectul si nu cauza. Recastigarea increderii actorilor din mediul de business nu poate veni fara intarirea disciplinei financiare. Care poate fi gradul de realizare fara o educatie financiara corespunzatore? Pe zona consumatorilor, educatia financiara precara inseamna fie riscuri enorme asumate fie excluziune financiara si, implicit, sociala.
In Romania, ponderea populatiei nebancarizate este de 52,3%, fata de 0,6% in Austria, 0,8% in Germania si 1,3% in Franta, potrivit raportului „Consumer trends – 2014” publicat de Autoritatea Bancara Europeana. Bancile sunt resposabile in sens pozitiv pentru cunostintele de educatie financiara pe care le-au dobandit romanii care au ales sa le treaca pragul.
Numarul persoanelor indatorate la banci si IFN este de 4,31 milioane, ceea ce inseamna ca 43% din populatia activa este indatorata. Soldul creditului acordat populatiei este de aproximativ 23 miliarde euro. Vulnerabilitatea exista. 30% din gospodariile populatiei din Romania erau supraindatorate in 2011, plasand tara noastra in extrema superioara alaturi de Bulgaria si Grecia, media la nivel UE fiind de 11,4% potrivit unui studiu al Comisiei Europeane. 90% dintre respondenti au indicat factorii macroeconomici ca fiind determinantii principali pentru aparitia supraindatorarii: somajul, nivelul salariilor, evolutia cursului de schimb. Supraindatoararea este o consecinta a unui optimism exagerat, amplificat de anii de boom economic.in schimb, 20% din volumul creditelor totale acordate de banci sunt restructurate.
Asociatia Romana a Bancilor este favorabila ideii de apropiere si de concentrare a atentiei catre client si de crestere a constientizarii. Educatia financiara promoveaza o relatie echilibrata intre clienti si banci, la nivel micro, iar la nivel macro clientii bancari educati asigura stabilitatea sistemului. Impactul pe termen lung al promovarii educatiei financiare consta in reducerea numarului persoanelor excluse social, consumatori informati sistematic si protejati, schimbarea mentalitatii romanilor in privinta banilor tinuti „la saltea”, cresterea surselor de creditare care vor contribui la dezvoltarea economica a Romaniei si, implicit, la stabilitatea sistemului bancar.
Asistam la o serie de reglementari europene care impun o mai mare transparenta in activitatea de creditare si nu numai. Constangerea prin reglementare este insuficienta fara o informare corespunzatoare, astfel ca educatia financiara si implicit constientizarea ar trebui sa castige prioritate, abordarea proactiva fiind de altfel si pe ordinea de zi a intalnirilor G20. Este necesara demararea unor programe nationale, prin implicarea statului, care sa conduca la o intelegere adecvata a fenomenului financiar – bancar. Dupa modelul din UK si Cehia. Educatia financiara inseamna responsabilizare.
Comunitatea bancara sustine initiativele si contribuie activ la imbunatatirea nivelului de educatie financiar bancara a consumatorilor. Obiectivul este dezvoltarea receptivitatii pentru domeniul financiar-bancar prin promovarea unor comportamente, crearea unor deprinderi si atitudini care permit asumarea responsabilitatilor de natura financiara. Prin eliminarea provocarilor aduse sistemului bancar, consumatorii vor putea beneficia de servicii bancare la preturi competitive si companiile din Romania vor putea concura cat mai eficient posibil pe pietele externe.
Material realizat de
Gabriela Folcut
Presedinte Comisia de Comunicare Asociatia Romana a Bancilor