Revenirea lui Donald Trump pe scena politică globală promite nu doar o retorică belicoasă, ci și o repoziționare agresivă în comerțul internațional. Printre cele mai controversate angajamente ale președintelui american se numără impunerea unor tarife vamale de 10% pe toate importurile și de 60% pe bunurile din China. În mod inevitabil, Uniunea Europeană — una dintre cele mai mari economii exportatoare ale lumii — se simte direct vizată.
Administrația Trump urmează să anunțe miercuri seara introducerea de ‘tarife reciproce’ care vizează țările care aplică tarife la produsele americane. Anunțul de miercuri va veni după ce Washingtonul a impus noi tarife la produsele din Mexic, China și Canada, principalii parteneri comerciali ai SUA, precum și tarife la produse precum oțelul și aluminiul.
Însă dincolo de știrile bombastice și reacțiile diplomatice, se profilează o întrebare esențială: Cum va reacționa Banca Centrală Europeană? Iar răspunsul este departe de a fi simplu.
BCE se află prinsă între două forțe opuse: pe de o parte, presiunea de a susține o economie europeană aflată în dificultate, cu o creștere anemică și semnale tot mai evidente de stagnare; pe de altă parte, riscul de a alimenta o inflație provenită nu din cerere internă, ci din factori externi, greu de controlat – cum sunt tarifele comerciale.
Această combinație pune BCE într-o poziție delicată, în care fiecare decizie – fie ea de relaxare sau de prudență – vine cu costuri economice și politice.
O escaladare a tensiunilor comerciale este o veste proastă pentru economia UE, dobânzi, credite și implicit companii. Deci, pentru toți!
BCE a semnalat că prima reducere a ratei dobânzii ar putea avea loc în iunie, dacă datele justifică această decizie. Piața mizează pe trei reduceri ale dobânzii de referință în 2025, față de cele nouă majorări consecutive operate între iulie 2022 și septembrie 2023, care au dus dobânda la un maxim istoric de 4%.
„Dacă aceste tarife ar deveni realitate, ar reprezenta un șoc extern negativ asupra economiei zonei euro, deoarece ar reduce cererea externă și ar afecta creșterea, în timp ce ar exercita o presiune în sus asupra prețurilor bunurilor importate”, a declarat Ana Andrade, economist senior la Bloomberg Economics, pentru Euronews Business.
„Dacă impactul tarifelor se materializează, BCE va avea o dilemă. Dacă efectul inflaționist este temporar, poate fi ignorat. Dar dacă există riscul de creștere susținută a prețurilor, BCE ar putea fi nevoită să mențină dobânzile ridicate pentru mai mult timp, chiar și într-un mediu economic slab”, spune Carsten Brzeski, economist-șef ING, pentru sursa citată anterior.
„E puțin probabil ca BCE să ia o decizie rapidă. Va prefera să colecteze date, să analizeze impactul real și apoi să decidă. În acest timp, va menține o retorică echilibrată”, adaugă Brzeski.
Cel mai grav avertisment de la BCE. Christine Lagarde: „Predictibilitatea este foarte limitată la acest moment”
Între timp, în această după-amiză a venit și un prim mesaj de la BCE, prin vocea președintelui Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, care vorbește despre lipsa predictibilității din acest moment. „Predictibilitatea este foarte limitată la acest moment”. Probabil, acesta este cel mai grav avertisment venit de la înălțimea BCE.
Cum putem traduce acest avertisment venit de la Banca Centrală Europeană
- Incertitudine ridicată = risc sistemic
Tarifele lui Trump nu sunt doar măsuri comerciale – ele sunt semnale de ruptură în ordinea economică globală. Odată ce SUA își redefinește relațiile comerciale, predictibilitatea se prăbușește. BCE, dar și guvernele europene, nu mai pot face proiecții clare pe termen mediu.
- Lipsa de predictibilitate paralizează deciziile strategice ale băncilor centrale și companiilor. Când nu știi ce se va întâmpla, e foarte greu să relaxezi politicile monetare, să faci investiții sau să lansezi noi produse pe piețe externe.
- Tensiunea de astăzi se poate schimba. Sau nu, în funcție de natura actorului politic Trump
Faptul că Donald Trump este cunoscut pentru decizii rapide, uneori imprevizibile și bazate pe logică electorală amplifică sentimentul de incertitudine. Europa nu se confruntă doar cu o „politică comercială americană”, ci și cu un lider care poate schimba tonul de la o zi la alta.
Lagarde: Nu cred că am rostit vreodată cuvântul incertitudine atât de des pe cât am făcut-o în ultimele săptămâni
„Nu cred că am rostit vreodată cuvântul incertitudine atât de des pe cât am făcut-o în ultimele săptămâni, pentru că pur și simplu nu știm nici măcar azi, ziua în care ar trebui să fie anunțul oficial, care este acordul pe care SUA îl vrea cu restul lumii”, a spus Lagarde, citată de Agerpres.ro.
Ce spațiu de manevră mai are BCE în acest nou context economic
Acum trebuie să privim dincolo de politica monetară clasică și să analizăm tabloul mai larg: care sunt implicațiile tarifelor asupra comerțului internațional, cum pot influența prețurile de consum în UE și, mai ales, ce spațiu de manevră mai are BCE într-un context în care marile economii din zona euro – precum Germania și Franța – se luptă cu încetinirea producției industriale și scăderea exporturilor.”
Pentru a înțelege cu adevărat cât de limitat este spațiul de manevră al BCE, trebuie să analizăm nu doar impactul asupra politicii monetare, ci și modul în care comerțul internațional, lanțurile de aprovizionare și competitivitatea exporturilor europene vor fi afectate. Este tot mai clar, că într-un climat geopolitic tot mai tensionat, răspunsul BCE nu va fi doar unul economic – ci și unul strategic.
În fața unui șoc extern generat de tarifele comerciale impuse de SUA, Banca Centrală Europeană are, teoretic, trei opțiuni majore:
- Reducerea ratelor dobânzilor – susținerea economiei reale
Dacă tarifele vor avea un impact sever asupra exporturilor europene și vor încetini și mai mult ritmul de creștere economică, BCE ar putea decide să relaxeze politica monetară mai devreme decât estimările actuale. O reducere a dobânzii ar putea fi justificată de nevoia urgentă de a stimula cererea internă și de a oferi sprijin suplimentar companiilor afectate de noul context comercial.
Totuși, această măsură ar putea intra în conflict cu obiectivul de stabilitate a prețurilor, mai ales dacă inflația revine pe un trend ascendent din cauza scumpirii bunurilor importate.
- Menținerea dobânzilor – abordare de tip „wait and see”
Un alt scenariu plauzibil este cel al prudenței: BCE ar putea decide să nu intervină imediat și să analizeze mai întâi impactul real al tarifelor asupra economiei europene. Acest „wait and see” ar permite colectarea de date suplimentare, o mai bună calibrare a răspunsului și evitarea unei decizii pripite într-un climat incert.
Această variantă este deja preferată de mulți economiști, în special în contextul în care economia globală rămâne volatilă, iar reacțiile piețelor financiare sunt greu de anticipat.
- Semnalarea unui sprijin flexibil – fără angajamente clare
În loc să adopte o decizie fermă, BCE ar putea opta pentru un mesaj strategic transmis piețelor: acela că este pregătită să acționeze în funcție de evoluția contextului. Comunicarea flexibilă, fără promisiuni explicite, ar putea calma piețele și ar oferi timp pentru analiza completă a riscurilor. În esență, banca centrală s-ar poziționa ca un „gardian atent”, dar nu impulsiv.
Ceea ce mie deja îmi pare că face!
Citește și
