Într-un scenariu care pare tot mai aproape, în care președintele Donald Trump va impune tarife de 25% asupra importurilor din UE, am putea observa o serie de efecte în lanț, atât la nivelul întregii Europe, cât și în România, cu implicații pe termen scurt și lung (creșterea economică/inflația). Deși este greu de prezis cu exactitate toate consecințele, însă economiștii chestionați de BankingNews au explorat câteva direcții.
Impactul asupra Europei
Scăderea exporturilor: Tariful de 25% ar crește costurile produselor exportate către SUA, făcându-le mai puțin competitive pe piața americană. Acest lucru ar putea conduce la o reducere semnificativă a volumului de exporturi ale multor state membre, afectând sectoare esențiale precum industria auto, agricultura și tehnologia.
Răspunsul Uniunii Europene: În mod obișnuit, o astfel de măsură ar declanșa reacții din partea UE, inclusiv implementarea de tarife de retorsiune sau alte măsuri de protecție. Astfel, efectele negative s-ar putea atenua parțial printr-un răspuns coordonat la nivel european.
Instabilitate pe piețele financiare: Incertitudinea creată de un conflict comercial major poate genera volatilitate pe piețele financiare și poate influența negativ încrederea investitorilor, cu efecte secundare asupra economiei europene.
Este clar că țările cu expunere semnificativă la exporturi, precum Germania, Regatul Unit, Franța, sunt deosebit de vulnerabile.
Impactul asupra României
Interdependența economică: Deși România nu are, în mod tradițional, un volum foarte mare de exporturi directe către SUA, fiind parte integrantă a pieței interne a UE, o încetinire economică în Europa ar putea avea efecte indirecte asupra creșterii economice și a investițiilor.
Exporturile: Pentru industriile românești conectate la lanțurile de aprovizionare europene – de exemplu, în IT, producție sau textile – reducerea cererii pe piața americană ar putea afecta comenzile și, implicit, creșterea economică. Totodată, întreprinderile românești se pot confrunta cu dificultăți în adaptarea la noi condiții de piață.
Oportunități de adaptare: Pe de altă parte, provocările pot fi transformate în oportunități. România ar putea beneficia de realinierea lanțurilor de aprovizionare la nivel european și ar putea atrage investiții în sectoare care se adaptează la noile condiții comerciale.
Dacă UE impune tarife de retorsiune, unele industrii românești ar putea beneficia de pe urma creșterii cererii de bunuri UE în interiorul blocului comunitar, spun economiștii.
Va fi afectată moneda euro?
Anunțul impunerii unor tarife de 25% asupra importurilor din Uniunea Europeană ar fi putut slăbi moneda unică, însă euro rămâne stabil. Moneda este susținută de fluxurile masive de capital către acțiunile europene, tranzacționate în prezent la un discount de 33% față de cele americane, precum și de creșterea randamentelor obligațiunilor europene, un factor care, în general, întărește euro, potrivit unei analize semnată de fintech-ul specialiazat iBanFirst.
Pentru România, aceste tarife reprezintă o provocare majoră, având în vedere că relațiile comerciale cu SUA au crescut constant în ultimii ani. Statele Unite sunt al doilea cel mai mare partener comercial non-UE al României, după Regatul Unit.
Exporturile românești către SUA au crescut cu o rată anualizată de 2,94%, de la 2,64 miliarde de dolari în 2018 la 3,84 miliarde de dolari în 2023 . În 2024, România a exportat bunuri în valoare de 3,91 miliarde de dolari și a importat 1,26 miliarde de dolari, conform Biroului de Recensământ al Statelor Unite. Acest lucru a generat un excedent comercial de 2,65 miliarde de dolari pentru România.
Ce companii românești vor fi impactate cel mai puternic
Principalele produse exportate de ROMÂNIA sunt mașini și echipamente electrice, piese și componente aferente, motoare electrice și generatoare, anvelope pneumatice, precum și produse semifabricate și finite din fier, fontă și oțel.
Cu toate acestea, noul regim tarifar ar putea îngreuna accesul exportatorilor români pe piața americană. Creșterea taxelor amenință competitivitatea produselor românești, punând presiune asupra unui sector industrial deja afectat de condițiile economice dificile. Dacă măsurile vor fi implementate, multe companii ar putea resimți un impact semnificativ asupra profitabilității și volumului exporturilor, punctează analiști iBankFirst.
Pe de altă parte, aceste tarife afectează și companiile farmaceutice americane care produc în Europa, în special în Irlanda, unde își desfășoară activitatea pentru a evita taxele corporative din SUA. Această strategie de optimizare fiscală a fost principalul factor care a favorizat excedentul comercial european. Statele Unite reprezintă cea mai mare piață de export pentru producătorii irlandezi, care livrează aproximativ 30% din produsele lor în SUA, conform Ministerului Economiei din Franța.
În acest context, companiile americane ar putea decide să relocheze producția în țări mai favorabile, precum Singapore, care nu este afectată de actuala politică tarifară a SUA. O astfel de schimbare ar putea reconfigura lanțurile globale de aprovizionare, având impact asupra economiilor europene și asupra industriei americane, se mai arată în analiza iBanFirst.
Cine îl poate opri pe TRUMP
Ca un investitor american veritabil, Donald Trump va reacționa doar atunci când va pierde bani, când America va avea de suferit și se va confrunta cu pierderi la bursă, susțin economiștii.
Trump anunţă că tarifele vamale pentru Canada şi Mexic vor intra în vigoare din 4 martie.
Deja preşedintele american a declarat că tarifele impuse Mexicului și Canadei vor intra în vigoare marţi – tarife vamale de 25% impuse de SUA. De asemenea, Trump a semnat luni un ordin prin care a dublat tariful suplimentar pentru toate produsele chinezeşti de la 10 la sută la 20%.
Canada a anunțat deja că va răspunde imediat. Premierul canadian Justin Trudeau declară că va impune taxe de 25% pentru importurile americane în valoare de 30 de miliarde de dolari canadieni și cu alte taxe pe schimburi de 155 de miliarde de dolari canadieni.
Ca răspuns la majorarea cu 10% a taxelor vamale din 4 martie, China a anunțat imediat măsuri de retorsiune, începând cu 10 martie:
-taxă suplimentară de 15% -impusă pentru carnea de pui, grâu, porumb și bumbac.
-taxă suplimentară de 10% -impusă pentru sorg, soia, carne de porc, carne de vită, produse acvatice, fructe, legume și produse lactate.
Produsele agricole, ca categorie mai largă, au reprezentat aproximativ 25 de miliarde USD din exporturile SUA către China în 2024, ceea ce echivalează cu aproximativ 15% din totalul exporturilor. Răspunsul Chinei rămâne relativ moderat în comparație cu tarifele generalizate de 10% impuse de SUA și asta menține deschisă calea negocierilor, dar viitorul rămâne incert, potrivit economiștilor.
Bursa americană a reacționat
După anunțul președintelui Trump, bursele americane au trecut imediat pe roșu.
Indicele Dow Jones Industrial Average a scăzut cu 1,58%, indicele S&P 500 a scăzut cu 1,78%, iar indicele Nasdaq Composite a scăzut cu 2,47%.
