Studiul ”Percepția românilor față de educația financiară”, realizat de agenția de cercetare de piață iSense Solutions, la comanda publicației BankingNews, relevă faptul că 94% dintre românii din mediul urban au auzit de termenul “educație financiară”, 8 din 10 oameni consideră educația financiară utilă, fie că au primit sau nu, iar gestionarea bugetului familiei pare a fi cel mai de interes subiect pentru români, urmat de economii, taxe și inflație.
Cei mai mulți români (77%) spun că sistemul de învățământ ar trebui să fie responsabil cu educația financiară la noi în țară, mai arată cercetarea de piață, prezentată de Traian Năstase, Managing Partner iSense Solutions, în cadrul dezbaterii ”Educația financiară, marotă sau punte de legătură”, organizată de publicația BankingNews pe 31 octombrie 2024, de Ziua Mondială a Economisirii. Alte opinii au în vedere băncile (30%), Ministerul Finanțelor Publice (30%), mass-media (27%) sau Banca Națională a României (24%).
Doar 1 din 3 români spune că a primit educație financiară într-un mediu formal, existând deci mult spațiu de creștere. În ceea ce privește autoevaluarea nivelului de educație financiară, aceștia își acordă o notă medie, de 6,6.
Studiul mai relevă că românii educați financiar sunt mai atenți la cheltuieli, mai economi și mai încrezători în viitorul lor financiar. De asemenea, aceștia au în mai mare măsură credite ipotecare, produse de economisire precum depozite și titluri de stat, investesc mai mult în acțiuni și fonduri mutuale.
Jumătate dintre românii care au primit educație financiară spun că fie au învățat singuri, fie la școală. Bărbații tind să fie mai autodidacți decât femeile. De asemenea, seniorii spun că au învățat astfel de concepte la școală într-o măsură mai mare. În general, românii se informează online despre educația financiară de pe site-uri online, rețele sociale sau mass-media. Rețelele sociale tind să fie mai atractive pentru tineri, în timp ce mass media este mai populară în rândul bărbaților.
Cercetarea de piață mai arată că persoanele cu mai puțin acces la educație (educație joasă și medie) au semnificativ mai puțin acces la sursele de informare activă pe teme financiare față de persoanele cu educație superioară. Astfel, acestor oameni le este mai puțin clar de la cine să aștepte programe de educație financiară și ce informații pot primi. De asemenea, românii cu educația joasă și medie au mai degrabă un venit mai scăzut și sunt mai puțin încrezători în viitorul lor financiar.
În esență, cu cât crește venitul personal, cu atât educația financiară este considerată mai utilă. Invariabil, categoriile vulnerabile pot fi impactate pozitiv de programe CSR de educație financiară.
Descoperă alte insight-uri esențiale despre educația financiară a românilor din urban aici!
Studiul iSense Solutions a fost realizat online pe un eșantion de 511 respondenți, fiind reprezentativ pentru mediul urban din România, cu un grad de eroare de +/-4,3% la un nivel de încredere de 95%. Analiza a fost prezentată de Traian Năstase, Managing Partner iSense Solutions, în cadrul dezbaterii ”Educația financiară, marotă sau punte de legătură”, organizată de publicația BankingNews pe 31 octombrie 2024, de Ziua Mondială a Economisirii, la Point Hub. Discuțiile din cadrul conferinței au surprins importanța pe care o are educația financiară în dezvoltarea sănătoasă și armonioasă a societății românești și rolul pe care îl poate juca educația financiară în procesul de incluziune financiară.
Speakerii evenimentului au fost Florin Dănescu (Asociația Română a Băncilor), Traian Năstase (iSense Solutions), Nicușor Ruiu (Banca Națională a României), sociologul Gelu Duminică, Ionel Florian Lixandru (Ministerul Educației), Ionuț Stroe (Banca Transilvania), Nicoleta Deliu-Pașol (BCR), Livia Fericean (Raiffeisen Bank), Marius Murgea (BRD Groupe Société Générale), Doru Bulata (Exim Banca Românească) și Alexandru Păunescu (CSALB).
