Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis în şedinţa de miercuri menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an.
De asemenea, CA a hotărât menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,50% pe an şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Decizia este una anticiptă de mediul bancar. Ce previziuni au băncile pentru 2019
Potrivit analiștilor, BNR nu va modifica dobanda-cheie, însă ar putea utiliza, pe întreg parcursul anului 2019, un management strict al lichidităţilor din piaţa monetară. În acest context, cursul de schimb rămâne va fi sub presiuni de depreciere, iar dobânzile în piaţa interbancară vor fi mai ridicate. Lipsa lichidității din piață va împinge dobânzile în sus, atât ROBOR cât și IRCC.
Pentru 2019, unii analişti estimează menţinerea dobânzii-cheie la 2,5%, în timp ce alţii văd posibilă cel mult o majorare a dobânzii până la 2,75%.
Economistii șefi de la UniCredit, BCR și Raiffesen Bank nu întrevăd majorări ale dobânzii de politică monetară în acest an, iar analiștii de la Banca Transilvania întrevăd majorari abia în 2020, până la 2,75%. Doar Ciprian Dascalu, economistul-şef al ING Bank, se asteaptă la o eventuala majoare operată de BNR în acest an.
Economistul șef al BCR, Horia Braun, estimează menținerea ratei dobânzii de politică monetară atât în 2019, cât și anul viitor.
“Decizia BNR de a întări politica monetară printr-un control strict al lichidităţii, ceea ce înseamnă într-o primă fază dobânzi ridicate la care băncile se împrumută între ele şi posibil în a doua fază şi dobânzi mai mari pentru clienţi, apare ca fiind justificată. Inflaţia ridicată se combate prin dobânzi ridicate pentru că altfel riscăm să intrăm într-o spirală periculoasă, în care creşterile de preţuri din prezent alimentează alte creşteri de preţuri în viitor pentru că firmele doresc să îşi acopere costurile mai mari şi în final va pierde aproape toată lumea”, este cea mai recenta analiză realizată de Horia Braun.
UniCredit Bank merge pe același scenariu și anticipează că BNR va menţine dobânda de politică monetară la 2,5% atat în acest an, cât şi anul viitor. Analistii UniCredit susţin că banca centrală ar putea să opteze pentru intervenţii pe piaţa valutară şi prin operaţiuni repo.
„Nu anticipăm majorări ale dobânzii de politică monetară de către BNR anul acesta sau în 2020. Banca centrală ar putea folosi condiţiile de lichiditate (prin intervenţii pe piaţa valutară şi prin operaţiuni repo) pentru a menţine dobânzile interbancare în intervalul 3-3,5%, fapt care ar fi echivalent cu 2-4 majorări ale dobânzii de politică monetară“, este opinia analiştilor de la UniCredit.
Potrivit estimărilor făcute de la Banca Transilvania la început de an, BNR va mentine dobanda de politica monetară în 2019, iar aceasta va creste la 2,75% în 2020.
“În ceea ce privește politica monetară previzionăm consolidarea ratei de dobândă de referință în 2019 și 2020, pe fondul semnalelor de politică monetară din plan global/european și perspectivelor de evoluție a economiei sub ritmul potențial. Cu toate acestea, banca centrală ar putea recurge mai frecvent la operațiuni pe piața monetară și pe piața valutară în perioada următoare, pentru contracararea presiunilor inflaționiste” este scenariul central prezentat de BT.
In scenariul macroeconomic al ING Bank se vorbeste de o eventuala crestere a dobanzii. „In 2019 ne aşteptăm ca BNR să menţină neschimbate condiţiile monetare“, declara Ciprian Dascălu, economistul-şef al ING Bank. Pentru 2019, el anticipează cel mult o majorare de 25 de puncte de bază a ratei-cheie din partea BNR, sincronizată cu o eventuală creştere a facilităţii de depozit a BCE în partea a doua a anului.
La a treia ședință de politică monetară din 2019, în aprilie 2019, Banca Națională a României a menținut rata de dobândă de referință la 2.50% și nivelurile ratelor rezervelor minime obligatorii la 8%. BNR a atras atenția cu privire la presiunile inflaționiste și deficitul de cont curent și a semnalat intensificarea operațiunilor de piață monetară și piață valutară.
