Banca Națională a României a inclus în cadrul celui mai recent Raport asupra Stabilității Financiare mai multe date despre piața creditelor verzi din țara noastră, surprinse în urma unei analize realizate de un Grup de lucru mandatat de Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială cu identificarea unor posibile soluții pentru sprijinirea finanțării verzi. Studiul acestei echipe de specialiști scoate în evidență o serie de aspecte relevante din perspectiva stabilității financiare, printre care oportunitățile asociate tranziției verzi și necesitatea implicării mai dinamice a sistemului financiar în susținerea acesteia, fără a crea riscuri la adresa stabilității financiare.
”Tema specială din acest Raport analizează creditarea verde la nivelul sectorului bancar din România. Oportunitățile de investiții sustenabile sunt semnificative pentru sectorul bancar, însă nivelul actual este la jumătate comparativ cu volumul potențial în cazul României. Calitatea mai bună a portofoliului de credite verzi și nivelul încă redus de finanțare bancară în România, pledează pentru o dezvoltare sustenabilă a acestui segment de creditare. Potențialul de finanțare identificat de grupul de lucru CNSM poate fi chiar mai ridicat având în vedere necesarul de finanțare pentru ieșirea din criza energetică actuală”, se arată în documentul Băncii Centrale.
Pentru o mai bună conștientizare a riscurilor generate de schimbările climatice, dar și cu obiectivul creșterii de o manieră sustenabilă a accesului la finanțare pentru proiectele legate de agenda schimbărilor climatice, BNR a transmis o adresă către conducătorii instituțiilor de credit și ai instituțiilor financiare nebancare înscrise în Registrul special care cuprinde recomandări privind abordarea prudentă a riscului climatic. Recomandările vizează următoarele elemente: (i) guvernanță, (ii) strategie, (iii) managementul riscului, (iv) analiză de scenarii și testare la stres și (v) transparență. Totodată, în scopul îmbunătățirii transparenței și a disponibilității informațiilor legate de schimbările climatice, BNR a construit un tablou de monitorizare a riscurilor asupra sectorului bancar provenind din această arie. Acesta urmează să fie actualizat și diseminat periodic. Tot în această direcție, BNR a demarat procesul de completare a Centralei Riscului de Credit cu informații privind creditele verzi, acesta urmând a fi finalizat până la jumătatea anului 2022.
Creditarea verde din România are un spațiu considerabil de creștere. Investițiile în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică, motor de creștere
Potrivit Raportului asupra Stabilității Financiare, oportunitățile de investiții sustenabile sunt semnificative pentru sectorul bancar, însă, potrivit informațiilor disponibile, volumul creditelor verzi se situează la circa 4 la sută din portofoliul bancar în cazul României (iunie 2021), în timp ce potrivit evaluărilor ABE media UE este de aproximativ 8 la sută.
”Nivelul actual este la jumătate comparativ cu volumul potențial în cazul României. Acest lucru indică faptul că există un spațiu considerabil de creștere a creditării în acest domeniu, iar potrivit ultimelor evoluții cu privire la prețul gazelor naturale și potențiala criză energetică, potențialul de investiții pentru eficientizarea energetică și producerea și stocarea de energie din surse regenerabile este tot mai mare. Dintre măsurile pe termen mediu pentru criza energetică, Comisia Europeană identifică, alături de alte măsuri, și nevoia de intensificare a investițiilor în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică”, menționează specialiștii BNR.
Sprijinirea finanțării verzi presupune, pe de o parte, creșterea gradului de transparență și a raportărilor non-financiare, iar pe de altă parte, crearea de produse specifice și adaptarea cadrului de reglementare. Măsurile adoptate până în prezent au vizat în special aspecte de guvernanță și transparență privind riscul climatic, integrate în așteptările supraveghetorilor față de instituțiile supravegheate/reglementate.
Cum arată portofoliul de credite verzi din România
Ca urmare a recomandării CNSM nr. 6/2021, punctul 4, Banca Națională a României a demarat o analiză a oportunității flexibilizării cerințelor prudențiale privind finanțările verzi. Analiza evaluează diferențialul de risc de credit înregistrat între portofoliul de credite cu destinație climatică acordate companiilor nefinanciare, comparativ cu un eșantion de credite care nu se încadrează în această categorie. Datele privind creditarea pe considerente climatice, numite în continuare credite verzi, acoperă perioada 2010–2020 și au fost colectate în cadrul grupului de lucru CNSM amintit anterior.
Definiția utilizată pentru creditele cu destinație climatică se bazează în principal pe activitățile care contribuie la obiectivele de adaptare și atenuare a schimbărilor climatice. Conform datelor colectate, creditele verzi reprezentau la finalul anului 2020 circa 4 la sută din portofoliul corporativ al băncilor din România (în termeni absoluți 5,2 miliarde de lei, respectiv peste 1 miliard euro) situându-se pe un trend ascendent în ultimii 10 ani (Grafic 3). Majoritatea băncilor au un portofoliu redus de credite verzi, ceea ce conduce la un grad de concentrare ridicat, circa 60 la sută din creditele de acest tip fiind acordate de două dintre băncile respondente. În ceea ce privește ponderea creditelor verzi în portofoliile corporative ale băncilor, la nivel individual, aceasta variază între 3 și 25 la sută.
În structură, în funcție de destinația creditului, se observă un avânt al creditelor acordate pentru proiecte de energie regenerabilă în prima parte a perioadei analizate, în timp ce în a doua parte, creditele pentru clădiri verzi au devenit preponderente (Grafic 4). Astfel, în anul 2012, creditele acordate pentru proiecte de energie regenerabilă reprezentau 77 la sută din totalul creditelor verzi (542 milioane lei), în timp ce în prezent, ponderea acestora a scăzut la 17 la sută. Această evoluție s-a datorat în principal incertitudinilor legislative care au contribuit la scăderea încrederii învestitorilor în astfel de proiecte și la reducerea apetitului băncilor privind acordarea de finanțare în acest domeniu.
În prezent, principala destinație a creditelor verzi o reprezintă clădirile verzi (59 la sută din portofoliul corporativ, aproximativ 3 miliarde de lei în 2020), urmată de creditele pentru creșterea eficienței energetice (18 la sută din totalul creditelor verzi, respectiv 576 milioane lei în 2020). Aceaste evoluții denotă, pe de o parte, nevoia predictibilității cadrului legislativ în domeniu, iar, pe de altă parte, necesitatea ca instituțiile de credit să se orienteze într-o măsură mai ridicată către activitățile din domeniu care pot genera o valoare adăugată mai ridicată.
Comparativ cu creditele totale acordate companiilor nefinanciare, datele pentru anul 2020 arată că un credit verde are în medie o valoare mai ridicată (6,4 milioane lei față de 665 mii lei) și este acordat pe o perioadă marginal mai ridicată (peste 6 ani față de 5 ani la nivel agregat). Creditele verzi sunt, în general, acordate pentru investiții, având în vedere durata medie de acordare a acestora (6-7 ani). În anul 2020, o treime din creditele verzi aflate în sold erau acordate pentru o perioadă mai mare de 10 ani și doar 7 la sută din credite au fost acordate pe un interval de până la 2 ani. Spre comparație, la nivel agregat al sectorului companiilor nefinanciare, doar 19 la sută dintre credite au o maturitate mai mare de 10 ani, iar 20 la sută sunt împrumuturi pentru nevoi curente, acordate pentru o perioadă mai mică de 2 ani.
Din perspectiva riscului de credit, se observă că pentru perioada analizată, creditele verzi au avut o performanță mai bună față de creditele totale acordate sectorului companii nefinanciare, după criteriul de 90 de zile întârziere la plată. În schimb, luând în considerare definiția armonizată a creditelor neperformante (definiția ABE), se observă o rată de neperformanță mai mare decât media în cazul creditelor pentru proiectele de energie regenerabilă. Acest lucru se datorează, începând cu anul 2016, componentei de improbabilitate la plată. Creșterea improbabilității la plată poate fi o consecință a incertitudinilor legislative privind energia regenerabilă cu efecte asupra profitabilității proiectelor. Nivelul de risc de credit mai scăzut s-a reflectat și într-o probabilitate de nerambursare mai redusă pentru portofoliul de companii care au contractat credite verzi față de celelalte companii cu credite bancare (în medie 3,1 la sută în perioada 2010-2020, față de 5,3 la sută media PD pentru companiile fără credite verzi), însă diferența s-a diminuat în timp.
În plus, ratele de dobândă mai reduse pentru creditele verzi comparativ cu portofoliul normal de credite corporative pot indica un nivel de risc mai scăzut pentru proiecte de acest gen în percepția băncilor. Totodată, însă, este de așteptat ca, în general, companiile care conștientizează iminența tranziției la o economie sustenabilă și fac demersuri în acest sens să fie companiile mai solide, cu un management mai eficient și cu situații financiare care să le permită astfel de investiții. Prin urmare, dobânzile mai reduse ar putea reflecta ratingul mai bun al acestora. Astfel, în perioada 2015–2020, ratele de dobândă la nivel agregat (fără a lua în considerare elemente precum valuta, ratingul sau alte caracteristici ale creditului), pentru creditele verzi au fost mai reduse decât media ratei de dobândă pe întreg portofoliul de companii nefinanciare.
”Rezultatele analizei confirmă ipotezele de bază, care sunt validate de caracteristicile acestui portofoliu. Pe de o parte, companiile cu o marjă a profitului mai ridicată și cu un grad de îndatorare mai redus au o probabilitate mai ridicată de a contracta un credit verde. Totodată, probabilitatea acordării unui credit verde a fost mai ridicată pentru companiile din sectoarele utilități, agricultură, industria prelucrătoare și imobiliar, în timp ce sectorul minerit are o probabilitate zero de a accede la acest tip de finanțare”, subliniază oficialii Băncii Centrale.
