Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) susține că o eventuală decizie de sancționare în cazul ROBOR nu conduce automat la acordarea unor despăgubiri clienților. Fiecare reclamant ar trebui să demonstreze existența unui prejudiciu, valoarea acestuia și legătura directă dintre presupusa încălcare și costul propriului credit, au arătat specialiștii prezenți la dezbaterea „Totul despre ROBOR”, organizată de Societatea de Științe Juridice – JURIDICE.ro.
Reprezentanții sectorului bancar au insistat și asupra predictibilității juridice, susținând că instituțiile de credit care au respectat regulile stabilite de autoritatea competentă trebuie să aibă certitudinea că această conduită nu va fi reinterpretată ulterior într-un mod imprevizibil de alte autorități ale statului.
Dezbaterea a fost moderată de avocatul Radu Rizoiu, profesor universitar la Facultatea de Drept a Universității din București și Managing Partner al RIZOIU & ASOCIAȚII. La eveniment au participat avocați, cadre universitare și economiști, care au analizat funcționarea și natura juridică a sistemelor de fixing, aplicarea dreptului concurenței în piețele reglementate și standardul de probă necesar pentru angajarea răspunderii civile.
CPBR: Predictibilitatea juridică nu este un lux
CPBR a arătat că principiul respectării regulilor trebuie să funcționeze în ambele sensuri: companiile au obligația de a respecta cadrul legal, iar statul trebuie să îi asigure stabilitatea și predictibilitatea.
În opinia organizației, o companie care respectă integral regulile stabilite de o autoritate competentă trebuie să aibă certitudinea că respectiva conduită nu va fi ulterior pusă sub semnul întrebării ca urmare a unor interpretări divergente sau imprevizibile venite din partea altor autorități.
Georgiana Murgulescu: Predictibilitatea juridică nu este un lux, ci o condiție de funcționare a piețelor financiare și, în final, o formă de protecție a consumatorului
„Într-o piață reglementată, încrederea în reguli este esențială. O companie trebuie să poată avea încredere că, dacă respectă reglementările aplicabile, conduita sa nu va fi reinterpretată ulterior într-un mod imprevizibil. Predictibilitatea juridică nu este un lux, ci o condiție de funcționare a piețelor financiare și, în final, o formă de protecție a consumatorului. Dacă o regulă trebuie îmbunătățită, calea corectă este dialogul instituțional și schimbarea pentru viitor, nu sancțiunea retroactivă”, a declarat Georgiana Murgulescu, Director Executiv Relații Juridice & Instituționale al CPBR.
Transparența cotațiilor și „prețul” banilor
Participanții la dezbatere au susținut că transparența este esențială pentru buna funcționare a piețelor financiare și contribuie la formarea corectă și previzibilă a „prețului” banilor.
Economistul Paul Prisecaru, reprezentant al Intuitive Economics, a invocat un studiu al Băncii Centrale Europene potrivit căruia ascunderea bruscă a informațiilor din procesul de stabilire a indicilor de referință ar putea genera incertitudine suplimentară în piață.
Într-o asemenea situație, participanții la piață ar putea adopta un comportament mai prudent în stabilirea cotațiilor, ceea ce ar putea conduce la costuri de finanțare mai ridicate. Potrivit explicațiilor prezentate în cadrul dezbaterii, faptul că băncile participante la fixingul ROBOR își pot vedea reciproc cotațiile ar contribui la protejarea intereselor clienților.
O investigație nu înseamnă automat despăgubiri
Avocații prezenți la eveniment au analizat și interpretările apărute în spațiul public potrivit cărora despăgubirile pentru clienți ar decurge automat din existența unei investigații sau a unei decizii de sancționare.
Potrivit concluziilor prezentate, o investigație, o decizie a autorității de concurență și acordarea unor despăgubiri sunt trei etape juridice distincte. Existența uneia dintre acestea nu determină automat apariția celorlalte.
Specialiștii avertizează că prezentarea despăgubirilor drept o consecință certă poate crea consumatorilor așteptări care nu au, în acest moment, un fundament juridic demonstrat.
Pentru obținerea unor despăgubiri, o instanță trebuie să analizeze mai multe elemente esențiale:
-Prejudiciul: reclamantul trebuie să demonstreze că a suferit efectiv o pierdere și să stabilească valoarea acesteia. În cazul ROBOR, ar trebui demonstrat inclusiv modul în care presupusa faptă a influențat nivelul indicelui și costul creditului.
-Legătura de cauzalitate: trebuie dovedit că pierderea a fost provocată de fapta invocată, și nu de evoluția generală a dobânzilor, de politica monetară sau de alți factori economici.
-Sarcina probei: persoana care solicită despăgubiri trebuie să dovedească existența acestor elemente, nu doar să le invoce.
CPBR amintește experiența Spaniei, unde, în litigiile referitoare la indicele EURIBOR, instanțele au respins cererile de despăgubire atunci când reclamanții nu au putut demonstra legătura dintre încălcarea constatată și costul efectiv al propriilor credite.
Motivarea deciziei Consiliului Concurenței, așteptată
Potrivit CPBR, ROBOR funcționează într-un cadru reglementat, administrat și supravegheat de Banca Națională a României. Mecanismul este guvernat, în același timp, de reglementările interne ale băncilor și de reguli și mecanisme de conformitate menite să asigure integritatea procesului.
Specialiștii prezenți la dezbatere au precizat însă că, în acest moment, nu este disponibilă motivarea deciziei Consiliului Concurenței. În consecință, opiniile exprimate se bazează pe informațiile publice existente și pe dialogul instituțional.
Publicarea motivării ar urma să ofere clarificări suplimentare privind faptele analizate, probele reținute și raționamentul pe baza căruia autoritatea de concurență și-a fundamentat concluziile.
CPBR și-a reafirmat angajamentul față de transparență, dialog instituțional și respectarea cadrului legal, precum și disponibilitatea de a contribui, împreună cu autoritățile, mediul academic și profesiile juridice, la promovarea unor reguli clare, coerente și previzibile.
