Discriminarea salarială între bărbaţi şi femei a fost şi rămâne un subiect de dezbateri aprinse şi controversate pe piaţa muncii. Numeroase studii evidenţiază faptul că, chiar în situaţia unei pieţe a muncii mature caracteristică ţărilor dezvoltate economic, există numeroase situații în care două persoane care fac munci similare la același nivel de calificare nu sunt plătite în mod egal. Deși principiul remunerației egale pentru muncă egală a fost introdus în Tratatul de la Roma încă din 1957, diferența de remunerare între femei și bărbați persistă, în ultimii ani cunoscând doar ameliorări. De altfel, statistica Uniunii Europene arată că femeile câștigau, în 2019, în medie cu 14,1% mai puțin decât bărbații.
Inegalitatea salarială a devenit o prioritate și pentru specialiștii Băncii Naționale a României, care și-au propus să combată această practică. Astfel, potrivit Regulamentului nr. 2/2022 pentru modificarea şi completarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 5/2013 privind cerinţe prudenţiale pentru instituţiile de credit, care a intrat în vigoare începând cu 7 februarie 2022, stipulează faptul că băncile sunt obligate să adopte o politică salarială care să elimine inegalitățile de gen. La articolul 3 al regulamentului a fost adăugat un nou punct, care prevede că băncile trebuie să implementeze o ”politică de remunerare neutră din punctul de vedere al genului – politică de remunerare bazată pe principiul egalităţii de tratament, respectiv remuneraţie egală pentru membrii personalului de gen masculin şi membrii personalului de gen feminin, pentru prestarea aceleiaşi munci sau a unei munci de valoare egală”.
În esență, documentul care prevede modificarea și completarea Regulamentului BNR nr. 5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit este foarte laborios și cuprinde mai multe cerințe cu titlu de noutate pentru activitatea industriei bancare. Un exemplu în acest sens sunt schimbările pe care băncile trebuie să le implementeze în politica de creditare. Mai precis, instituțiile financiare au sarcina de a documenta corespunzător împrumuturile acordate membrilor propriilor structuri de conducere, membrilor apropiați ai familiilor membrilor organelor de conducere și companiilor la care un șef de bancă deține mai mult de 10% din acțiuni. De asemenea, noul Regulament prevede că instituţiile de credit trebuie să pună la dispoziţia Băncii Naţionale a României, la cererea acesteia, documentaţia privind acordarea creditelor mai sus menționate.
O altă modificare este dată de faptul că instituţiile de credit trebuie să implementeze sisteme, prin utilizarea fie a unei metodologii interne, fie a metodologiei standardizate sau a metodologiei standardizate simplificate adoptate de Comisia Europeană prin standarde tehnice de reglementare în baza art. 84 alin. (5) din Directiva 2013/36/UE, cu modificările şi completările ulterioare, pentru a identifica, evalua, administra şi reduce riscul care rezultă din variaţiile potenţiale ale ratelor dobânzii care afectează atât valoarea economică a capitalurilor proprii, cât şi câştigurile din dobânzi aferente activităţilor instituţiei de credit care sunt în afara portofoliului de tranzacţionare.
Totodată, băncile trebuie să implementeze sisteme pentru a evalua şi a monitoriza riscurile care rezultă din variaţiile potenţiale ale marjelor de credit (credit spreads) care afectează atât valoarea economică a capitalurilor proprii, cât şi câştigurile din dobânzi aferente activităţilor instituţiei de credit care sunt în afara portofoliului de tranzacţionare, iar Banca Naţională a României, prin Direcţia Supraveghere, poate solicita unei instituţii de credit să utilizeze metodologia standardizată atunci când consideră că metodologia internă a instituţiei de credit nu este adecvată pentru scopurile menţionate. Mai mult, BNR poate solicita unei instituţii mici şi cu un grad redus de complexitate să utilizeze metodologia standardizată atunci când consideră că metodologia standardizată simplificată nu este adecvată pentru a reflecta riscul de rată a dobânzii care rezultă din activităţile instituţiei de credit care sunt în afara portofoliului de tranzacţionare.
Celelalte reglementări stabilite în Regulamentul nr. 2/2022 pentru modificarea şi completarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 5/2013 privind cerinţe prudenţiale pentru instituţiile de credit pot fi analizate AICI.