România, spre deosebire de Cehia, Ungaria și Polonia, are o balanță a comerțului exterior cu bunuri în deficit cronic, acutizat de crizele de după 2019, spune dna Ella Kállai, Economist Șef Alpha Bank România, în cea mai recentă analiză macroeconomică.
Cum în România cel mai mare deficit este creat de produsele cu tehnologie înaltă, menținerea competitivității industriei, cea care înglobează tehnologia avansată, va fi dificil de realizat, și de aceea echilibrarea balanței comerțului cu bunuri nu se va întâmpla curând, este concluzia economistului.
Dar cum arată cifrele?
2023 s-ar putea încheia cu un deficit de 8,6% din PIB
Dacă ar fi să se repete situația din 2022, când deficitul pe întregul an a fost un multiplu de 1,8 al deficitului realizat în primele 7 luni, anul 2023 s-ar putea încheia cu un deficit de 8,6% din PIB (Fig. 1a). Și comerțul exterior al țărilor luate ca referință a fost afectat. În Cehia excedentul balanței s-a diminuat în 2022 la 1,8% din PIB față de 8% în 2019, iar Polonia și Ungaria au trecut de la excedent la deficit în 2022, dar e posibil ca toate să revină aproximativ la excedentul din 2019.
În România, 5 categorii de produse din cele 6, după clasificarea UNCTAD (United Nations Conference on Trade and Development), produc deficite în 2022.
Cel mai mare deficit este creat de produsele cu tehnologie înaltă, 3,5% din PIB, urmat de deficitul produselor primare, 3% din PIB, deficitul produselor cu tehnologie scăzută, 2,6% din PIB și deficitul produselor cu tehnologie medie, 1,8% din PIB. Pe ultimul loc se află deficitul materiilor prime prelucrate, 0,9% din PIB.
Judecând după rezultatele din primele șapte luni din 2023 se poate estima că pe întregul an deficitele create de materiile prime prelucrate și produsele cu tehnologie scăzută și înaltă se vor păstra, iar deficitele create de produsele primare și cu tehnologie medie se vor înjumătăți comparativ cu 2022. Celelalte țări par să fie specializate pe exportul a câtorva categorii de produse cu care reușesc să genereze excedente în balanța comerțului exterior.
Cehia are excedent persistent la produsele cu tehnologie medie, Ungaria are excedent la produsele cu tehnologie ridicată, iar Polonia are excedent la produsele cu tehnologie scăzută, la materiile prime prelucrate și produsele cu tehnologie medie. Toate au deficite la produsele primare, care au crescut în 2022 datorită crizei energiei chiar și peste deficitul României și vor rămane așa în ciuda tendinței de scădere înregistrată în primele 7 luni din 2023.
În România ambele componente ale categoriei de produse cu tehnologie scăzută produc deficite precum în Ungaria (Fig. 1b) și două componente din cele trei din categoria produselor cu tehnologie medie generează excedente precum în celelalte țări (Fig. 1c). În schimb, doar în România ambele componente ale categoriei de produse cu tehnologie înaltă produc deficite (Fig. 1d). Ungaria are excedente la ambele componente, iar Polonia și Cehia începând cu acest an reușesc să aibă excedente la componenta produselor electronice și electrice (Fig. 1d).
Creșterea volumului exporturilor pentru reducerea deficitului balanței comerțului exterior cu bunuri depinde de creșterea capacității de producție a industriei prelucrătoare, care să fie competitivă pe piața externă nu numai din punct de vedere al productivității muncii, ci și, ținând cont de prioritățile perioadei ce urmează, din perspectiva eficienței energetice și reducerii riscului climatic. Dimensiunea producției prelucrătoare din România este similară cu cea din Polonia, dar mai mică decât în Cehia și Ungaria, în special ca urmare a dimensiunii mai reduse a ramurilor cu tehnologie medie înaltă și înaltă (Fig. 2a).
Productivitatea muncii este similară cu cea a țărilor analizate în ramurile cu tehnologie scăzută, a doua după Ungaria în ramurile cu tehnologie medie scăzută, aceeași ca în Polonia în ramurile cu tehnologie medie înaltă, dar cea mai redusă în ramurile cu tehnologie înaltă (Fig. 2b).
Eficiența energetică este cea mai ridicată în ramurile cu tehnologie scăzută, este a doua după Cehia în ramurile cu tehnologie medie înaltă, dar cea mai redusă în ramurile cu tehnologie înaltă (Fig. 2c). Intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră, este cea mai ridicată în toate ramurile industriei prelucrătoare cu excepția ramurilor cu tehnologie scăzută (Fig. 2d).
Aceasta fiind situația, menținerea competitivității industriei prelucrătoare, în special a părții care înglobează tehnologie mai avansată, va fi dificil de realizat, și de aceea echilibrarea balanței comerțului cu bunuri nu se va întâmpla curând, este concluzia economistului Ella Kállai.
