Pe fondul incertitudinii politice extrem de ridicate, și a majorării puternice a aversiunii la risc a investitorilor, indicatorul macroeconomic realizat de CFA a scăzut în luna noiembrie, cu 13,5 puncte până la valoarea de 31,4 puncte, situându-se la cel mai mic nivel începând cu iulie 2020. Această situație s-a datorat scăderii puternice a ambelor componente ale sale. Astfel, componenta de anticipații a scăzut cu 12,1 puncte, până la valoarea de 23,3 puncte, cea mai redusă începând cu ianuarie 2019. În același timp componenta de condiții curente a scăzut cu 16,4 puncte, până la valoarea de 47,8 puncte.
„Pe fondul incertitudinii politice extrem de ridicate, și a majorării puternice a aversiunii la risc a investitorilor, indicatorul de încredere a scăzut la niveluri atinse doar în perioada pandemiei Corona.”, declară Adrian Codirlașu, CFA – Președinte al Asociației CFA România.
Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (decembrie 2025) a crescut comparativ cu exercițiul anterior și s-a situat la valoarea medie de 5,0%. În același timp, 59% dintre participanți anticipează o majorare a ratei inflației în următoarele 12 luni, iar 27% o stagnare.
În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, peste 77% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul o stagnare. Astfel valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0310 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,0831 lei pentru un euro.
Previziunile analiștilor în ceea ce privește cei mai importanți indicatori macroeconomici:
Referitor la evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe, 50% dintre participanți, anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, în timp ce 32% anticipează o scădere. De asemenea 68% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supra-evaluate, iar 27% că sunt corect evaluate.
Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 s-a majorat la valoarea medie a anticipațiilor de 7,2% din PIB.
Anticipațiile de creștere economică pentru anul 2025 se situeaza la valoarea medie de 1,3%.
Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 58% în următoarele 12 luni.
În ceea ce privește riscurile prevăzute pentru anul 2025, deși exercitul s-a realizat în luna octombrie, acestea rămân la fel de actuale. Participanții la sondaj au fost întrebați care sunt principalele riscuri la care este supusă economia României în anul următor.
Conform răspunsurilor, în top 5 ricuri pentru anul viitor, 3 sunt economice iar 2 nu sunt din sfera economică.
Astfel, principalul risc pentru pentru anul viitor este reprezentat de modificări în politică fiscală. Acesta este urmat de riscul de intrare în recesiune a economiei românești. Pe locul trei se situează, un risc non-economic – riscul de dezinformare. Apoi următoarele două sunt sustenabilitatea datoriei publice și riscul de conflicte armate între state.
