Deși accesul la investiții este astăzi mai simplu ca niciodată, teama de pierdere îi ține încă pe mulți români departe de piețele financiare. Mihai Lazăr, Investment Tribe Lead, ING Bank România, vorbește – în cadrul unui interviu acordat publicației BankingNews – despre schimbarea profilului investitorului român, cele mai frecvente greșeli ale celor aflați la început de drum și diferența dintre a economisi bani și a construi avere pe termen lung.
În opinia sa, investițiile nu ar trebui privite ca o cursă după câștiguri rapide, ci ca un obicei construit cu răbdare și consecvență: chiar și sume de 200 de lei investite lunar pot deveni, în timp, baza unui portofoliu solid. ”Investiția este un maraton, nu un sprint”, subliniază Mihai Lazăr.
BankingNews: Obiectivul asumat public de tine este acela de a-i ajuta pe români să treacă de la economisire la investiții. Care este, concret, planul pentru acest obiectiv și ce vrei să schimbi în oferta ING Bank în următoarea perioadă?
Mihai Lazăr: În urmă cu aproape un deceniu, provocarea principală era accesul la investiții. Astăzi accesul există. Provocarea este experiența. Investitorii compară experiența de investiții cu cele mai bune aplicații pe care le folosesc zilnic. Câștigătorii nu vor fi cei care oferă cele mai multe produse, ci cei care reușesc să transforme investițiile într-un comportament simplu, intuitiv și recurent.
Ne aflăm într-un moment important pentru dezvoltarea culturii investiționale în România. Față de perioada de dinainte de pandemie, numarul conturilor de investiție la Bursa de Valori București în fonduri mutuale și în pensii facultative a crescut de peste 3 ori, de la aproximativ 850,000 in iunie 2019 la peste 2,800,000 în iunie 2026. Probabil ca numarul este și mai mare dacă includem conturile care tranzactioneaza criptomoneda si cele administrate de intermediari straini.
În acest context, ne dorim ca investițiile să devină la fel de simple precum deschiderea unui cont de economii. Asta înseamnă o experiență digitală simplă în Home’Bank, educație financiară integrată în procesul de investiție și posibilitatea de a începe cu sume accesibile, investite recurent. În acest sens, dezvoltăm soluții care să reducă bariera dintre economisire și investiții. Un exemplu este ING Depo Invest, un pachet prin care clienții pot combina un depozit la termen cu o investiție într-un fond mutual, într-o singură experiență digitală. Credem că pentru mulți români primul pas este mai ușor atunci când nu trebuie să aleagă între economisire și investiții, ci le pot face în paralel.
Mi-ar plăcea ca peste câțiva ani investiția lunară automată să fie la fel de firească precum plata unei facturi. Nu vrem să transformăm toți românii în traderi, adică sa vânda sau sa cumpăre acțiuni din rațiuni de arbitraj . Dar vrem să îi ajutăm să devină investitori recurenți, unde această conversație devine una cotidiană, simplă. Din punctul meu de vedere, succesul nu înseamnă că un client investește 50.000 de euro o singură dată. Succesul înseamnă că investește chiar și 200 de lei în fiecare lună și continuă să facă asta timp de 10 sau 15 ani. Pentru că, în investiții, timpul și disciplina sunt adesea mai importante decât suma inițială, datorită efectului de acumulare a randamentelor în timp.
Frica ne ține banii pe loc
BankingNews: În ultimii ani, se poate observa că accesul la opțiuni de investiții nu mai este principala problemă a românilor, ci încrederea. Ce crezi că îi oprește concret pe români să aibă o relație mai strânsă cu ideea de investiție: teama de pierdere, lipsa cunoștințelor, veniturile mici sau neîncrederea în instituțiile financiare?
Mihai Lazăr: Cred că pe primul loc este teama de pierdere. Mulți oameni pot accepta fără probleme faptul că prețul unui apartament poate scădea temporar, dar se sperie dacă văd un fond de investiții cu minus 5%. În realitate, volatilitatea este prețul pe care îl plătești pentru randamente mai mari. Și mai este ceva, prețul apartmentului pe care l-ai cumparat nu îl vezi într-o aplicație cum fluctuează. Prețul unității de fond, al acțiunii sau titlului de stat este actualizat în timp real. Pe locul doi aș pune lipsa experienței, sau mai simplu, obișnuința. Foarte mulți români nu au văzut cum arată un ciclu complet de piață și, atunci, orice corecție poate părea o catastrofă. Abia apoi vin veniturile sau încrederea în instituțiile financiare. Astăzi poți începe cu sume relativ mici și poți construi în timp un portofoliu divers și solid. Nu trebuie să fii foarte bogat ca să începi să investești.
Nu trebuie să fii bogat ca să începi
BankingNews: Care este primul pas corect pentru un client care are economii, dar nu a investit niciodată? De ce sumă și de ce orizont de timp ar avea nevoie pentru ca investiția să aibă sens?
Mihai Lazăr: Primul pas nu este investiția. Primul pas este fondul de siguranță. Înainte să investești, ai nevoie de o rezervă de economii care să acopere câteva luni de cheltuieli. Pasul doi este să încerci, sa începi timid ca să afli cum reacționezi ca investitor. Deși matemtica este esențială în selecția activelor și perioadei propice în care investești, ceea ce contează este percepția și capacitatea de de digera eventuale scăderi ale cotațiilor. La început, trecerea de la economisire la investiții nu trebuie să fie una bruscă. Există și soluții care combină cele două abordări. De exemplu, prin ING Depo Invest, o parte din sumă poate rămâne într-un depozit la termen, iar cealaltă poate fi investită într-un fond mutual. Este o modalitate prin care clienții încep să se familiarizeze cu investițiile, păstrând în același timp o componentă de economisire cu care sunt deja confortabili. Cât despre suma minimă, eu nu cred că există o sumă minimă relevantă. Poți începe și cu sume de 200 de lei lunar, dacă asta te ajută să creezi un obicei sănătos de investire și ulterior să crești. Cred că mult mai important este orizontul de timp. Pentru activele de creștere, cum sunt acțiunile, eu aș menționa un minimum de cinci ani și ideal peste zece ani. Investiția este un maraton, nu un sprint. Desigur, cu cat începi mai devreme, cu atât mai mare va fi valoarea unui portofoliu diversificat în 10, 20 sau chair 50 de ani. În SUA investițiile sunt predate în școli, ei afla înainte de faculate ca 10% din salariu lunar se investete la bursa.
BankingNews: Au devenit românii investitori mai maturi sau continuă să caute, în principal, câștiguri rapide și investiții despre care aud de la prieteni ori din social media?
Mihai Lazăr: Suntem încă într-o etapă de tranziție. Vedem tot mai mulți investitori care contribuie recurent și înțeleg ideea de diversificare. În același timp, rețelele sociale continuă să promoveze povești despre îmbogățire rapidă și există încă tentația de a urmări acel „next big thing”. Diferența față de acum câțiva ani este dată de faptul că acum tot mai mulți oameni înțeleg că averea se construiește în ani, nu în săptămâni. Și că ritmul acesta reprezintă o evoluție sănătoasă și necesară pentru orice piață de investiții.
Averea se construiește în ani, nu în săptămâni
BankingNews: Care este diferența dintre modul în care economisesc românii și modul în care ar trebui să-și construiască averea pe termen lung? Când ar trebui să facă trecerea de la depozite la investiții?
Mihai Lazăr: Economisirea și investiția nu sunt concurente. Ca sa investesti trebuie sa ai economii, altfel tranzactionezi in marja – te imprumuti ca sa cumperi titluri. Depozitul îți protejează lichiditatea și siguranța. Actiunile si fondurile mutuale îți protejează puterea de cumpărare și îți oferă oportunitatea de a-ți crește patrimoniul în timp. De fapt, fondurile mutuale sunt portofolii care includ o parte plasata in depozite, o parte in actiuni, o parte in marfuri, o parte in obligatiuni etc. Si mai departe o parte din alocarea pentru actiuni este in companii energetice, o parte in companii financiare etc. Problema apare atunci când oamenii încearcă să construiască avere exclusiv prin depozite sau conturi de economii. Acestea sunt foarte bune pentru obiective pe termen scurt și pentru fondul de urgență, dar pentru obiective la 10, 20 sau 30 de ani este nevoie și de investiții. În realitate, trecerea trebuie să le includă pe amandouă, cele două pot coexista. Tocmai de aceea am lansat ING Depo Invest, o soluție care combină un depozit la termen cu o investiție într-un fond mutual și care poate reprezenta pentru mulți români primul pas către construirea unui portofoliu pe termen lung. Trecerea către investiții ar trebui să înceapă atunci când ai deja un fond de rezervă confortabil și o capacitate constantă de economisire.
Siguranța poate avea un cost
BankingNews: Cum se schimbă alegerile de investiții într-o perioadă cu inflație ridicată? Ce tipuri de active pot proteja mai bine puterea de cumpărare și care doar oferă o protecție aparentă?
Mihai Lazăr: În perioade cu inflație ridicată, numerarul și banii puși „la saltea” tind să piardă din puterea de cumpărare. Istoric vorbind, activele productive – companii solide, acțiuni, anumite categorii de obligațiuni și, în unele contexte, active reale au oferit o protecție mai bună împotriva inflației decât simpla păstrare a banilor în cont. Cea mai mare capcană este iluzia de siguranță. Faptul că ai aceeași sumă în cont nu înseamnă că ai aceeași putere de cumpărare. Ratele anuale ale inflației publicate pentru 2021–2025 au fost de 5,1%, 13,8%, 10,4%, 5,6% și 7,3%, ceea ce înseamnă o creștere cumulată a prețurilor de aproape 50% în cinci ani. Daca am fi avut depozite constituite pe toată perioada la randamant compus de 35%, înseamnă că puterea de cumparare ne-a scut cu 15%.
Panică la minus 20%
BankingNews: Ce ar trebui să facă un investitor când portofoliul său scade cu 10% sau 20%? Când este justificată vânzarea și când riscă să transforme o scădere temporară într-o pierdere definitivă Care sunt cele mai frecvente trei greșeli pe care le fac românii atunci când încep să investească?
Mihai Lazăr: Primul lucru pe care ar trebui să îl facă un investitor atunci când vede o scădere de 10% sau 20% este să nu reacționeze emoțional. O astfel de corecție poate fi perfect normală pentru multe clase de active. Întrebarea corectă nu este „Cât am pierdut?”, ci „S-a schimbat motivul pentru care am investit?”. Dacă obiectivul, orizontul de timp și strategia rămân valabile, vânzarea făcută din panică poate transforma o scădere temporară într-o pierdere definitivă. Vânzarea este justificată atunci când s-au schimbat obiectivele, profilul de risc sau argumentele care au stat la baza investiției, nu doar pentru că piața traversează o perioadă dificilă. Când vine vorba despre investitorii aflați la început de drum, printre cele mai frecvente situații întâlnite, dar nu le-aș numi neapărat greșeli, sunt acelea în care oamenii încep să investească înainte să aibă un fond de siguranță, investesc pe baza recomandărilor auzite de la prieteni sau din social media și renunță după prima corecție serioasă. Din punctul meu de vedere, cea mai mare greșeală nu este alegerea unui fond imperfect, ci lipsa consecvenței.
Cea mai scumpă greșeală: lipsa consecvenței
BankingNews: Cum recunoaștem o promisiune nerealistă de câștig și ce semnale ar trebui să ne avertizeze că o investiție ar putea fi prea riscantă sau chiar frauduloasă?
Mihai Lazăr: Există o regulă simplă: dacă cineva vorbește doar despre câștiguri și niciodată despre riscuri, ar trebui să apară imediat un semn de întrebare. Promisiuni precum ”randament garantat foarte mare”, ”profit sigur” sau ”nu ai cum să pierzi” nu există în investiții, deoarece randamentul și riscul merg împreună întotdeauna. Un investitor prudent este cel care verifică cine este emitentul, cine este administratorul, cine supraveghează produsul și dacă există reglementare.
Investițiile se mută în telefon
BankingNews: ING distribuie în prezent fonduri administrate de Goldman Sachs Asset Management. Aveți în plan să introduceți și ETF-uri, acțiuni, titluri de stat sau alte instrumente direct în Home’Bank?
Mihai Lazăr: În Home’Bank, printre produsele disponibile la categoria „Economii și investiții”, clienții au acces la fondurile mutuale administarte de partenerii noștri de la Goldman Sachs Asset Management, precum și la soluții precum ING Depo Invest, care combină economisirea și investițiile într-o experiență digitală unitară. Prin aceste produse, clienții pot începe să investească gradual și pot alege variante adaptate diferitelor profiluri de risc. În prezent, investitorii compară experiența de a investi nu doar cu alte bănci, ci cu cele mai bune aplicații și platforme pe care le folosesc zilnic.
Investitorii își doresc acces simplu, transparent și digital la o gamă cât mai largă de soluții de investiții. Este o tendință pe care o vedem peste tot în Europa și care se vede din ce în ce mai clar și în România. Cred că viitorul este reprezentat de experiențe simple, integrate și ușor de înțeles, care îi ajută pe oameni să investească fără să simtă că trebuie să devină experți în piețele financiare. La ING, lucrăm la dezvoltarea unor noi produse care să ajute clienții să facă primii pași în domeniul investițiilor și să revenim cu informații și anunțuri până la finalul anului.
