România ocupă ultimul loc în UE la educație financiară, cu o rată de 21%, față de media europeană de 52%, conform unui studiu realizat de agenția Standard & Poor’s Ratings. Iar acest lucru se reflectă în comportamentul românilor care amână cel mai des planificarea financiară, la egalitate cu mersul la dentist, arată un studiu desfășurat anul acesta de Aegon România. La polul opus, în rândul activităților preferate se află mersul la cumpărături și vizitele la rude. Chiar și făcutul de curățenie în casă sau studiatul sunt mult mai sus în topul activităților preferate de români, la mare distanță față de activitățile care țin de planificarea financiară.
Dacă pentru mersul la dentist printre cele mai invocate motive de amânare se numără costurile mari ale tratamentelor și frica de medicul stomatolog, pentru planificarea financiară comportamentul de amânare ține, în primul rând, de nivelul de educație financiară al populației. Din păcate, România ocupă ultimul loc în UE la acest capitol, cu o rată de 21%, față de media europeană de 52% (conform unui studiu realizat de agenția Standard & Poor’s Ratings).
Românii sunt codași la planificarea și disciplina bugetului personal
“Am văzut din acest studiu că românii sunt atenți la modul în care își gestionează banii, sunt grijulii cu ziua de azi, însă prea puțini au planuri financiare pentru ziua de mâine. Ei bine, când vorbim despre educație financiară tocmai la asta ne referim – la o planificare atentă și disciplinată a bugetului personal și la decizii atent cântărite când e vorba de satisfacerea nevoilor și dorințelor. Educația financiară este deopotrivă importantă și binevenită pentru adulți și copii.
În sprijinul lor venim și noi cu un Ghid de educație financiară pentru cei mari și cei mici, un ghid în care am adunat sfaturi prietenoase și ușor de aplicat în viața de zi cu zi, sfaturi pe care, împreună cu colaboratorii noștri, le-am transmis în spațiul public în ultimii ani. Ghidul poate fi descărcat gratuit de pe website-ul Aegon România. Am convingerea că, împreună, prin învățare continuă, putem schimba în bine parcursul nostru și al generațiilor care vin”, declară Sînziana Maioreanu, CEO Aegon România.
60% dintre români declară că nu au un plan financiar de rezervă
Cercetarea Aegon arată că majoritatea românilor, cu precădere familiile moderne (părinți 30-44 ani, cu studii și venituri medii sau mari) știu exact ce venituri generează (79%) și și-au făcut o rutină din a plăti întotdeauna facturile la timp (90%), însă grija lor pentru siguranța financiară nu se numără printre priorități. Cei mai mulți își administrează cu responsabilitate veniturile pe termen scurt, ceea ce îi lasă descoperiți când vine vorba de „bani albi pentru zile negre”.
Același studiu mai arată că 60% dintre români nu au un plan de rezervă în caz de boală sau accident, iar 70% dintre aceștia nu știu ce consecințe financiare ar avea decesul, îmbolnăvirea sau implicarea lor într-un accident.
Plan de rezervă = 3- 6 salarii în cont „pentru zile negre”
”Un plan de rezervă poate însemna un depozit de câteva salarii puse deoparte pentru cheltuieli neprevăzute, dar și să faci investiții în propria educație, să ai un plan suplimentar pentru pensie, o asigurare de viață sau plan de siguranță financiară în caz de îmbolnăvire sau accident. Câți dintre noi ne punem serios întrebarea – Dacă mâine m-aș îmbolnăvi sau aș suferi un accident, ar putea ai mei să se descurce singuri, fără veniturile mele întregi o perioadă bună de timp? Aș avea cum susține cheltuielile casei, plus medicamente, tratamente, deplasări? Ne e teamă și de întrebare și de răspuns. Dar cred că astfel de întrebări trebuie să ni le punem și să acționăm în consecință, tocmai din grijă și iubire față de familie. Soluțiile de protecție financiară există”, mai adaugă Sînziana Maioreanu, CEO Aegon România.
Cercetarea Aegon România s-a desfășurat în februarie 2022 și a inclus circa 600 de respondenți cu vârste cuprinse între 30 și 50 de ani, dintre care 70% cu copii. Eșantionul este eterogen din punct de vedere al studiilor, venitului și statusului relațional. Respondenții provin din toate zonele țării și locuiesc în orașe sau în apropierea acestora.
#