Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis vineri, într-o şedinţă de politică monetară de urgenţă, reducerea dobânzii cheie cu 0,50 puncte procentuale, de la 2,5%, la 2%, începând cu data de 23 martie 2020, fiind primul semnal de sprijin al economiei românești. Măsura este una binevenită în piață deoarece va reducere costurile de finanțare în economia internă, se arată într-un buletin de analiză a Băncii Transilvania, realizat de Andrei Rădulescu, Director Analiză Macroeconomică.
Potrivit analizei citate, banca centrală a hotărât îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei de dobândă de referință de la ±1 punct procentual la ±0,5 puncte procentuale din 23 martie (prin urmare rata de dobândă la facilitatea depozite se va menține la 1.50%, iar rata de dobândă la facilitatea creditare se va diminua de la 3.50% la 2.50%). Cele două măsuri vizează contracararea presiunilor ascendente recente din sfera pieței monetare, influențate de intensificarea percepției de risc pe piețele financiare internaționale și de acumularea de incertitudini la nivelul economiei reale și economiei financiare din România.
Totodată, banca centrală a hotărât reluarea licitațiilor repo (pentru prima oară de la finalul lunii noiembrie 2018), pentru funcționarea eficientă a pieței monetare și pieței financiare.
Nu în ultimul rând, BNR a decis cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piața secundară, acest program non-standard de relaxare monetară vizând consolidarea lichidității structurale din sistemul bancar și diminuarea costurilor de finanțare în economie.
De subliniat faptul că banca centrală a suspendat calendarul ședințelor de politică monetară și a semnalat perspectiva reducerii nivelului ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și valută ale instituțiilor de credit.
Andrei Rădulescu consideră că aceste măsuri de relaxare vizează evitarea fragmentării în mecanismul de transmisie a politicii monetare și vor determina reducerea costurilor de finanțare în economia internă în perioada imediat următoare (după creșterea semnificativă din ultimele zile, în contextul undei de panică asociată pandemiei), aspect fundamental pentru contracararea presiunilor economice determinate de pandemie, dar și pentru evitarea unui blocaj similar cu cel înregistrat în perioada Marii Recesiuni.
Deciziile de politică monetară de astăzi sunt convergente cu cele implementate în ultimele zile atât în marile blocuri economice ale lumii, cât și în plan regional.
Pentru perioada următoare, economistul BT se așteptă la o evoluție a economiei la un ritm sub potențial și temperarea presiunilor inflaționiste (în convergență spre nivelul țintit de banca centrală).
În acest context, Andrei Rădulescu consideră că BNR va fi foarte activă pe piața monetară, pe piața titlurilor de stat și pe piața valutară (cel puțin până la stabilizarea percepției de risc pe piețele financiare internaționale), pentru menținerea stabilității macrofinanciare în România, aspect fundamental pentru depășirea cât mai rapidă și mai eficientă a șocului economic generat de pandemie.
