Asociația Română a Băncilor și-a prezentat astăzi noul logo în cadrul conferinței „Rebranding&strategia. Integrarea intermedierii financiare”. Membrii Consiliului Director au vorbit în cadrul evenimentului și despre strategia pe care trebuie să o adopte ARB și creșterea intermedierii financiare
„Viziunea potrivită pentru noi este de a contribui la construcția unui mediu de afaceri sigur și predictibil. Misiunea noastră e de a dezvolta și de a consolida sectorul financiar bancar”, a spus Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor în cadrul conferinței.
„Ceea ce ne-am propus este să ne aliniem la mediul bancar din zona est și central europeană, ceea ce înseamnă să încercăm să te aliniezi la nivel de indicatori.
Incluziunea financiară cu centrul și estul Europei, ca economie în general și nu doar în industria bancară sunt obiectivele spre care țintim. Aici intervine contribuția noastră. Cotribuția sistemului bancar la prosperitatea economică este de a face cunoscut la nivelul întregii economii că avem o țintă comună. Pentru prima oară, o industrie încearcă să își prezinte programele ca parte a strategiei acelei țări.
Valorile centrale ale ARB vor fi axate pe integritate, profesionalism, transparență, credibilitate.”, a mai spus Dănescu.
„Creditarea rămâne proiectul de producție al industriei bancare cu focus pe IMM-uri, proiecte public private și IMM-uri. „De asemenea, trebuie recuperată incluziunea financiară. Intermedierea financiară este unul din decalajele importante dintre România și restul Europei. Procentul de 29%, credit neguvernamental raportat la PIB, trebuie comparat cu Europa care atinge 120%. Procentul de intermediere a scăzut de la 39%, cât era în 2010 -2011. Riscurile despre care vorbim țin de neperformanța sistemului bancar dar acestea sunt riscuri cu care se confruntă toate industriile”, a mai spus Dănescu.
Scăderea birocrației poate crește intermedierea financiară
„Contextul european este acela în care economiile europene își revin din criză în ritm scăzut. Fluxurile de capital s-au redus, iar ceea ce s-a întâmplat în România s-a întâmplat și la nivel european. La nivel european se manifestă un risc al creșterii curentului protecționist. Trebuie s existe analize concrete ca să nu se intre în derapaje”, a spus în cadrul conferinței președintele ARB, Sergiu Oprescu.
Vorbind despre evoluțiile de pe piața financiară în perioada post-criză, acesta a reamintit că stocul de credite bancare a scăzut cu 10% atât în România, cât și în restul Europei. „Activele sistemului bancar reprezentau 77,3% în iunie 2016. Ponderea activelor sistemului bancar s-a redus cu 11 puncte în ultimul timp”, a mai spus Oprescu.
Potrivit acestuia, ciclul economic și cel de refinanțare trebuie să se resincronizeze, și chiar a început să se resincronizeze în 2016. „Un singur indicator este încă în zona de alertă, dar vine de la un nivel mult mai mare: rata creditelor neperformante a ajuns dela 23% la 9,5%, dar cred că în cursul acestui an vom ajunge la sub 6%.
Lichiditatea sistemului bancar și creșterea încrederii în bănci, în ultimul timp, sunt premise pentru creșterea creditării în perioada următoare, a mai spus Oprescu.
„Avem cel mai lichid sistem din Europa, rata lichidității imediate fiind de 40% față de 30% media UE. Trebuie să îmbunătățim accesul al creditare: economisirea a crescut cu 60% în perioada 2008 -2016, iar volumul credite-depozite a ajuns la 80%, ceea ce arată că sistemul financiar este pregătit să crediteze. Încrederea în bănci a crescut cu 8%, în ultima perioadă. Trebuie să luăm în considerare că publicul informat își recâștigă încrederea mai repede față de publicul neinformat.
Trebuie să recunoaștem mediul digital ca pe un mediu sigur de recunoaștere a clientelei. Există blocaje ce trebuie eliminate din legislația în vigoare, așa încât să se ajungă la acceptarea documentelor digitale pentru acordarea creditului, precum și la simplificarea procedurilor care dovedesc veniturile clietului. Simplificarea procedurilor ar duce la creșterea intermedierii financiare”, susține Sergiu Oprescu.
