Europenii ar fi putut avea o avere cu 1,17 trilioane de euro mai mare dacă, începând din 2002, doar un sfert din banii plasați în depozite ar fi fost direcționați către fonduri de investiții, arată un studiu ING Research. Câștigul potențial ar fi fost și mai mare dacă aceeași sumă ar fi fost investită în acțiuni listate: 2,79 trilioane de euro, echivalentul a 17,7% din PIB-ul zonei euro.
Europenii economisesc mai mult, dar preferă în continuare depozitele
Contrar percepției generale, europenii nu au economisit întotdeauna mai mult decât americanii. Între 2010 și 2021, gospodăriile din zona euro au alocat, în medie, o pondere mai mică din venit economisirii și investițiilor decât gospodăriile din Statele Unite.
Tendința s-a schimbat semnificativ după 2021. În prezent, gospodăriile din zona euro direcționează aproximativ 6% din venitul disponibil către economisire, aproape dublu față de nivelul din Statele Unite și peste valorile înregistrate înaintea pandemiei.
Cea mai mare parte a activelor financiare ale europenilor rămâne însă în depozite. În Statele Unite, situația este foarte diferită: valoarea investițiilor lichide deținute de populație este de aproximativ cinci ori mai mare decât cea a depozitelor. În Europa, investițiile reprezintă aproximativ jumătate din valoarea banilor păstrați în depozite.
Comportamentul diferă și de la o țară la alta. Germania și Franța continuă să înregistreze unele dintre cele mai ridicate rate de economisire, în timp ce în Spania și Italia populația economisește mai puțin. Cercetarea indică și o legătură între preocuparea privind veniturile disponibile la pensie și tendința mai ridicată de economisire.
Cât i-a costat pe europeni preferința pentru depozite
ING Research a comparat randamentele obținute de europeni din depozite, fonduri de investiții și acțiuni listate în perioada 2002–2025. Calculele arată că, dacă numai un sfert din banii plasați în depozite ar fi fost direcționat către fonduri de investiții, averea gospodăriilor din zona euro ar fi putut fi mai mare cu 1,17 trilioane de euro în 2025. Suma este echivalentă cu 7,4% din PIB-ul zonei euro.
În scenariul în care banii ar fi fost investiți în acțiuni listate, averea gospodăriilor ar fi putut crește cu 2,79 trilioane de euro, echivalentul a 17,7% din PIB.
Europenii au început deja să investească mai mult
Schimbarea comportamentului financiar este deja vizibilă. Începând din 2025, europenii au alocat mai mulți bani acțiunilor, obligațiunilor și fondurilor decât depozitelor bancare.
Pe fondul randamentelor mai atractive oferite de investiții, ponderea depozitelor în activele lichide ale gospodăriilor din zona euro a scăzut de la 67% în 2019 la 62% în 2025, cel mai redus nivel înregistrat din 2008.
În același timp, fondurile de investiții, inclusiv ETF-urile, au ajuns să reprezinte 23% din activele gospodăriilor din zona euro, cea mai ridicată pondere de la începutul anilor 2000.
Politicile publice influențează comportamentul investițional
Studiul ING indică un interes ridicat pentru investiții. Dintre europenii care au economii, jumătate investesc deja, iar alți 30% spun că ar lua în calcul să investească în viitor. Generațiile tinere sunt mai deschise către investiții decât persoanele mai în vârstă.
Potrivit ING Research, explicația potrivit căreia europenilor pur și simplu nu le place să investească este prea simplistă.
„Țări precum Suedia, Danemarca și Țările de Jos arată că modul în care oamenii investesc este influențat de instituții, nu de cultură. Succesul sistemului 401(k) din Statele Unite susține aceeași idee: atunci când guvernele și angajatorii creează stimulentele potrivite, gospodăriile participă la piețele de capital la scară largă”, spune Marieke Blom, Chief Economist și Global Head of Research în cadrul ING și autoarea raportului.
Pentru 42% dintre europeni, investițiile seamănă cu jocurile de noroc
Educația financiară rămâne însă una dintre marile provocări. Aproximativ 42% dintre respondenți spun că văd investițiile „ca pe jocurile de noroc la cazino”, semn că modul în care funcționează piețele și instrumentele financiare este încă insuficient înțeles.
„Ironia este că principiile de bază ale investițiilor de succes sunt, de fapt, destul de simple: diversifică, investește pe termen lung și nu tranzacționa prea des. Cu toate acestea, multor oameni, inclusiv investitorilor cu experiență, le este dificil să le urmeze. Există în continuare tendința de a vinde atunci când piețele scad și de a prefera într-o măsură prea mare activele familiare, apropiate de piața locală”, spune Marieke Blom.
Raportul identifică însă și motive de optimism. O parte tot mai mare din economiile europenilor este direcționată către investiții, iar unele state introduc stimulente pentru a încuraja participarea populației la piețele de capital.
„Europa are deja la dispoziție instrumentele de politică publică necesare și un număr mare de potențiali investitori. O parte tot mai mare din economii merge către investiții, țări precum Germania introduc noi stimulente, iar generațiile tinere sunt mult mai dispuse să investească decât cele mai în vârstă. Trecerea de la economisire la investiții este deja în desfășurare”, adaugă Marieke Blom.
