La a patra ședință din an, Consiliului de administraţie al BNR a decis să păstreze neschimbate deciziile de politică monetară, confirmând astfel unele așteptări din piața bancară care vorbeau mai degrabă de prudență, dar și mesajele clare venite din BNR, prin vocea unor oficialii ai băncii centrale.
E nevoie de consolidarea inflației pentru a decide prima tăiere a dobânzii
În luna aprilie, Cristian Popa, membru în consiliul BNR, cât și Dan Suciu, director de comunicare, vorbeau despre nevoia de timp pentru a decide prima reducere a costului creditului din ultimii trei ani. Oficialii considerau că inflația nu încetinește în ritmul anticipat de BNR, iar riscurile rămân ridicate.
De altfel, și în minuta ședinței CA de la BNR din aprilie, regăsim preocuparea privind rata anuală a inflației ce va continua să scadă în următoarele luni, potrivit membrilor, dar într-un ritm încetinit față de anul 2023 și pe o traiectorie ușor mai ridicată decât cea anticipată de banca centrală.
Astfel, în 13 mai 2024, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.
BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.
Rata anuală a inflației a scăzut în martie 2024 la 6,61 la sută, de la 7,23 la sută în februarie, în principal ca urmare a încetinirii creșterii prețurilor alimentelor.
Rata anuală a inflației a revenit astfel în martie la nivelul de la finele anului trecut, în condițiile în care creșterile de dinamică consemnate pe ansamblul trimestrului I 2024 de prețurile energiei electrice, combustibililor și produselor din tutun au fost contrabalansate ca impact de decelerarea inflației de bază și de descreșterea dinamicii prețurilor LFO.
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să se reducă în primele trei luni din acest an, dar mai lent decât în precedentele două trimestre, coborând la 7,1 la sută în martie, de la 8,4 la sută în decembrie 2023. Decelerarea a avut ca determinanți și în acest interval efecte de bază dezinflaționiste, corecții ale cotațiilor mărfurilor agroalimentare și măsura de plafonare a adaosului comercial la produse alimentare de bază, precum și dinamica în scădere a prețurilor importurilor. Impactul acestor factori a fost atenuat de efectele măsurilor fiscale aplicate în debutul anului curent și de nivelul mărit al anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt. Acestora li s-au alăturat influențele creșterilor de costuri salariale consemnate spre finele anului trecut, ce au fost transferate, cel puțin parțial, asupra prețurilor unor servicii și bunuri nealimentare, inclusiv pe fondul redinamizării consumului privat.
Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut la 6,7 la sută în martie 2024, de la 7,0 la sută în luna decembrie 2023. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC s‑a redus la 8,5 la sută în martie 2024, de la 10,4 la sută în decembrie 2023. La rândul ei, rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a scăzut în martie 2024 la 8,3 la sută, de la 9,7 la sută în decembrie 2023.
Noile date statistice reconfirmă comprimarea activității economice cu 0,5 la sută în trimestrul IV 2023 față de trimestrul precedent, dar și creșterea dinamicii anuale a acesteia la 3,0 la sută, de la 1,9 la sută în trimestrul III 2023.
Potrivit noilor date, creșterea avansului în termeni anuali al PIB a fost susținută de toate componentele cererii interne, însă mai cu seamă de formarea brută de capital fix, a cărei dinamică anuală de două cifre s-a cvasi-dublat în acest trimestru, ajungând la 21,4 la sută. Un aport semnificativ a fost adus și de consumul gospodăriilor populației, care și-a reaccelerat creșterea față de aceeași perioadă a anului trecut.
Evoluția exportului net a redevenit însă puternic contracționistă în trimestrul IV 2023, în condițiile în care variația anuală a volumului importurilor de bunuri și servicii a crescut mult mai pronunțat, reintrând în teritoriul pozitiv și devansând-o astfel pe cea a volumului exporturilor. Drept urmare, deficitul balanței comerciale și cel de cont curent au înregistrat o creștere în termeni anuali în acest interval – după trei trimestre de comprimare –, ce a fost accentuată în cazul celui din urmă de înrăutățirea considerabilă a soldului balanței veniturilor primare. Pe ansamblul întregului an, ambele deficite s-au diminuat însă vizibil în raport cu valorile atinse în 2022, ponderea în PIB a celui de cont curent reducându-se la 7,0 la sută, de la 9,2 la sută.
Cele mai recente date și analize indică o creștere semnificativă a economiei în prima parte a anului 2024 în raport cu trimestrul IV 2023, implicând însă o scădere a dinamicii anuale a PIB în acest interval, în condițiile unor evoluții divergente la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore.
Astfel, în primele două luni din acest an, dinamica anuală a vânzărilor cu amănuntul a consemnat un amplu salt, iar cea a vânzărilor auto-moto și-a încetinit scăderea în raport cu media trimestrului precedent. În schimb, producția industrială și-a prelungit contracția în termeni anuali pe ansamblul intervalului, deși s-a redresat ușor în luna februarie, iar volumul lucrărilor de construcții a suferit un declin pronunțat față de aceeași perioadă a anului anterior, după șase trimestre consecutive de creștere într-un ritm de două cifre. Totodată, dinamica anuală a importurilor de bunuri și servicii a continuat să o devanseze pe cea a exporturilor, astfel încât deficitul comercial și-a accelerat ușor creșterea în termeni anuali în ianuarie-februarie 2024, în timp ce deficitul de cont curent și-a temperat-o semnificativ, ca urmare a ameliorării balanței veniturilor secundare, pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.
Pe piața muncii, noile date arată o încetinire pronunțată în februarie a creșterii lunare a efectivului salariaților din economie, dar și o scădere semnificativă a ratei șomajului BIM în martie, după mai multe trimestre de relativă stagnare la un nivel mediu de 5,6 la sută. În același timp, dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal și-a prelungit ascensiunea în ianuarie-februarie 2024, iar cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie s-a redus doar ușor față de media trimestrului precedent, rămânând foarte ridicată. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intențiile de angajare au crescut în aprilie pentru a treia lună consecutiv, în principal pe seama evoluțiilor din comerț și servicii, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii a continuat să se mărească, deși mai temperat și cu un aport major al sectorului construcții.
Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au rămas stabile în aprilie, în timp ce randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat și-au accentuat ascensiunea – relativ în linie cu evoluțiile din economiile avansate și din regiune –, în contextul reconsiderării de către investitori a traiectoriei probabile a ratei dobânzii Fed, dar și ca urmare a intensificării tensiunilor din Orientul Mijlociu, de natură să afecteze apetitul global pentru risc. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro a revenit în a doua parte a lunii aprilie și s-a stabilizat apoi pe palierul mai înalt pe care a urcat temporar în ianuarie.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se reducă în martie 2024, dar vizibil mai temperat, ajungând la 4,7 la sută, de la 4,9 la sută în februarie, în condițiile în care noua descreștere relativ pronunțată de ritm consemnată în această lună de componenta în valută a fost însoțită de accelerarea ușoară a creșterii creditului în lei. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a mărit la 68,9 la sută în martie, de la 68,7 la sută în februarie.
În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția mai 2024, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.
Prognoza actualizată relevă perspectiva continuării descreșterii ratei anuale a inflației de-a lungul următoarelor opt trimestre într-un ritm mult încetinit față de 2023 și pe o traiectorie ceva mai ridicată pe termen scurt decât cea evidențiată în proiecția precedentă.
Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să se situeze în decembrie 2024 peste valoarea previzionată anterior și să coboare doar marginal în interiorul intervalului țintei la finele orizontului prognozei (martie 2026).
Descreșterea va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, în principal de efecte de bază dezinflaționiste și de corecții descendente ale cotațiilor mărfurilor, a căror acțiune dezinflaționistă va slăbi însă progresiv, și mai pronunțat pe termen scurt decât s-a anticipat anterior. Acestora li se alătură influențele așteptate să vină din decelerarea creșterii prețurilor importurilor și din descreșterea graduală a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, precum și din restrângerea foarte lentă a excedentului de cerere agregată pe parcursul următorilor doi ani, în linie cu previziunile precedente.
Incertitudini și riscuri crescute sunt asociate conduitei politicii fiscale și de venituri, având în vedere, pe de o parte, execuția bugetară din primele trei luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare suplimentare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea continuării consolidării bugetare, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv și al condiționalităților atașate altor acorduri încheiate cu CE. O sursă de incertitudini și riscuri însemnate o constituie, de asemenea, condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie.
Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze însă și războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa, îndeosebi din Germania.
Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice.
Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.
