Regulamentul Basel III va pune presiune pe industria bancară din Europa, forțând băncile să facă rost de noi fonduri de până la 400 miliarde de euro. Dacă nu vor putea obține acești bani, vom asista la reduceri masive ale fondurilor destinate creditării.
Potrivit economiștilor, noile reglementări ar putea determina scăderea interesului instituţiilor de credit privind finanţarea economiei, reprezentând o provocare inclusiv în ceea ce priveşte capacitatea industriei bancare de a realiza profit.
Bruxelles-ul elaborează un nou „regulament privind cerințele de capital” care va stabili modul în care obiectivele sunt puse în aplicare. Procesul va dura cel puțin doi ani. Marea Britanie va putea avea propriul curs după Brexit sub Banca Angliei, dar există limite. Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară este format din regulatori G20 și bancheri centrali.
”Băncile europene vor trebui să strângă până la 400 miliarde de euro capital nou pentru a răspunde cerințelor draconice ale reglementărilor de la Basel III. Dacă procesul nu decurge așa cum trebuie riscăm o criză de investiții în toată regiunea și o a doua decadă de stagnare economică”, arată o analiză The Telegraph.
Acordul de capital Basel III introduce cerinţe de capital cantitative şi calitative extinse, noi cerinţe de lichiditate, o revizuire a riscului de credit al contrapărţii şi un indicator de îndatorare pentru băncile din ţările membre ale Comitetului de la Basel.
Un raport de expertiză pentru Federația Europeană a Băncilor (EBF) și UK Finance avertizează că normele rigide și disfuncționale ar putea afecta creditarea bancară totală cu 2,9 trilioane de euro și ar putea influența economiile europene, lăsându-le mai slabe fără marja de siguranță împotriva recesiunilor repetate. Șocul pe termen scurt ar putea fi și mai grav.
Regulile Basel III vor mușca puternic din piața bancară din 2022 și vor fi înăsprite progresiv până în 2027
Este posibil ca băncile britanice să fie nevoite să strângă o sumă suplimentară de 70 miliarde de euro sau să reducă activitățile considerate cu risc ridicat, în special împrumuturile acordate companiilor mici și mijlocii, lucru dezastruos pentru companiile implicate în inovație și care ofera locuri de muncă.
Analiza arată și o scădere a activelor bancare totale din Europa cu până la 4,6 miliarde euro sub Basel III.
Studiul este realizat de Copenhaga Economics în Danemarca. Acesta evidențiază că regimul Basel III este confuz, duce la un „deficit de capital masiv” și nu atinge obiectivele de bază ale G20 atunci când a elaborat principiile Basel.
„Se crează un cadru unic pentru toate băncile, ce va crește costurile de creditare și va reduce investițiile din economia reală. Dar nu va face sistemul mult mai sigur. Într-adevăr nu există multe avantaje ”, a spus Jonas Bjarke Jensen, unul dintre autorii studiului.
Simon Hills, directorul politicii prudențiale la UK Finance, a declarat că cererile potențiale de capital sunt exorbitante și arată ce poate merge rău dacă regulile de la Basel III sunt aplicate fără a ține cont de diferite culturi și practici bancare.
„O creștere a acestei mărimi va avea efecte negative asupra gospodăriilor și a costurilor împrumutului pentru întreprinderi, precum și asupra creșterii economice. Acum trebuie să lucrăm cu legiuitorii și autoritățile de reglementare pentru a ne asigura că acest cadru revizuit de la Basel este implementat în mod sensibil ”, a spus Simon Hills.
