Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis vineri, 6 august, în a cincea ședință de politică monetară din 2021 să menţină rata dobânzii cheie la nivelul minim de 1,25% pe an. Potrivit analiștilor economici, măsura era una previzibilă, în contextul nivelului ridicat de incertitudine cu privire la evoluția pandemică. iar comunicatul BNR confirmă incertitudinile punctate de economiști. „Evoluția pandemiei și a măsurilor restrictive asociate generează însă incertitudini și riscuri crescute la adresa actualelor previziuni, cel puțin în perspectivă apropiată, date fiind reluarea creșterii infectărilor pe plan intern și încetinirea puternică a ritmului vaccinării, precum și semnele emergenței unui nou val pandemic în Europa și pe alte continente, pe fondul răspândirii variantei mai contagioase de coronavirus (Delta)”, precizează BNR.
Mai mult, BNR revizuiește în sus prognozele cu privire la evoluția inflației. „Actualul scenariu evidențiază o traiectorie mai înaltă a ratei anuale prognozate a inflației pe parcursul următorilor doi ani, în condițiile în care aceasta a fost din nou revizuită considerabil în sens ascendent pe termen scurt și într-o mai mică măsură pe cel de-al doilea segment al orizontului proiecției”, se arata in comunicatul de presa.
Totodată, Banca Națională a hotărât menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 1,75% pe an.
Tot în şedinţa de astăzi, Banca Centrală a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. De menționat că nivelul actual al dobânzii cheie a fost stabilit la mijlocul lunii ianuarie, când a scăzut de la 1,5%.
Ce spun economistul șef al BCR despre deciziile BNR, unde va junge inflația și când va crește dobânda cheie
Chiar dacă inflația va fi revizuită la fianl de an spre 5%, economistul șef al BCR, Ciprian Dascălu, consideră că „nu vom avea o creștere abruptă a ratelor de dobândă”, iar creșterea nu va fi pe termen lung.
Dascălu explică de ce nu se grăbește BNR să crească dobânda de referință, dar și care sunt condițiile care pot forța Banca Națională să majoreze dobânda. „Nu ne așteptăm la o majorare a ratelor de dobânda dat fiind ecartul substanțial între ratele de dobânda la lei față de cele din Europa Centrala si de Est. Totuși, în momenentul în care vor apărea presiuni și de depreciere a cursului, dacă piața va considera ca BNR-ul a rămas în urma țărilor din regiune cu ajustarea ratelor, ne astaptam la un control mai strict al lichiditatii, probabil spre finalul anului, început de 2022, urmate spre finalul anului viitor de creșterea dobânzii cheie”, a declarat Dascălu la Digi 24.
„La finalul anului, vom fi nevoiti sa revizuim inflația în sus, undeva aproape de 5%, estimarile preliminare pentru luna iulie ne arată o inflație de 4,8%, în creștere de la 3,94% în luna precedentă”, a punctat specialistul.
Ciprian Dascălu nu se așteptă la o creștere abruptă a ratelor de dobânda la lei „atât timp cât BNR va reuși, prin eforturi de comunicare, să convingă anticipațiile pieței și ale consumatorilor că avem doar un șoc tranzitoriu. În schimb, am văzut, în multe țări emergente precum Cehia și Ungaria că au început deja un ciclu de creștere a ratelor de dobânda… Cehia probabil va mai continua cu un pas de în față chiar în sedința de astazi” (n.r. Cehia a majorat rata de dobanda de la 0,50% la 0,75%).
Un curs euro de 5 lei? Vom ajunge la acel prag dar deocamdată avem o viteză controlată
Cât depre deprecierea leului și trecerea de pragul psihologic de 5 lei, economistul BCR consideră ca acum „nu este nimic spectaculos sau de speriat, ci se continuă tendința de depreciere a leului fata de euro in linie cu ultimii cativa ani. Avem o ajustare undeva intre 2 si 3 puncte procentuale depreciere pe an. Nu vedem un euro la 5 lei in final de an, BCR are o estimare de 4,98 lei pentru un euro la final de an. Este un prag psihologic acest curs, mai devreme sau mai tarziu cursul va ajunge acolo, deoarece ajustarea deficitelor gemene ne va lua 3-4 ani. Vom ajunge la acel prag dar deocamdata avem o viteza controlată, in limita ultimilor ani”, a mai spus Ciprian Dascălu.
