In articolul de ieri „Adevar si Provocare: reesalonarea creditelor pe 2 ani” lasam de inteles ca aceasta masura imi pare una cu „dedicatie de la BNR”. Si se pare ca nu m-am inselat. Surse din presa, citate de Mediafax, indica o implicare clara a Bancii Centrale in elaboarea ordonantei „rata la jumatate”. Primul semn de intrebare a aparut cand Guvernatorul a „vorbit de bine”, a spijinit proiectul. Domnia sa era impotriva unor „pomeli electorale” sau alte stimulente, in an de importanta politica. Astazi, lucurile nu mai stau chiar asa.
In material am strans date care nu sunt „doar” coincidente. Citestele aici
Ce spune Mediafax
Nota de fundamentare a proiectului de ordonanta privind restructurarea creditelor are un continut care aminteste mai degraba de rapoartele BNR decat de notele de fundamentare Fpublicate de Finante, iar surse oficiale sustin ca la proiect a lucrat prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu.
Proiectul de ordonanta este rezultatul unei colaborari intre fostul ministru al Finantelor Florin Georgescu, actual prim-viceguvernator al BNR, si ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, care a fost subalternul lui Georgescu. In acest sens, BNR a avut o implicare mai mare, dincolo de datele statistice puse la dispozitie si evaluarea impactului. Proiectul de nota de fundamentare reflecta vizibil ca a fost lucrat chiar la banca centrala”, au declarat, potrivit Mediafax, surse oficiale.
Potrivit sursei citate, nu doar informatiile din text dovedesc ca proiectul a fost scris de specialisti ai bancii centrale, dar si structura, frazeologia si elemente de scriere arata ca documentul este redactat in interiorul sau cu sprijinul BNR.
In proiectul de nota de fundamentare sunt utilizate cu preponderenta atat date statistice si interpretari din rapoartele bancii centrale, cat si notiuni si concepte utilizate in special de oficialii BNR, cum ar fi: „inasprirea pro-ciclica a accesului la finantare de catre creditori, precum si o anumita preferinta mai mare a unei parti a populatiei in perioada crizei spre economisirea in scop de precautie”, „consumul guvernamental nu prezinta perspective de crestere in contextul procesului de consolidare fiscala catre obiectivul de deficit structural pe termen mediu convenit prin tratatele europene”.
De asemenea, apelul la sursele bibliografice nu sunt proprii notelor de fundamentare publicate de Ministerul Finantelor, fiind insa regasite des in publicatiile si rapoartele de la banca centrala: „O concluzie importanta a eficientei masurilor aplicate in unele tari din Europa privind facilitatile acordate debitorilor, concluzie prezentata in raportul FMI din aprilie 2012 („World Economic Outlook – Growth resuming, dangers remain”, Chapter 3: Dealing with household debt), este ca reducerea serviciului datoriei populatiei a avut efecte favorabile asupra consumului populatiei si asupra cresterii economice”.
Mai mult decat atat, exista mai multe caracteristici ortografice elocvente pentru demonstratia ca documentul este redactat in interiorul BNR, cum ar fi pasajele care cuprind puncte procentuale, editate in document sub forma „la suta” proprie numai comunicatelor bancii centrale, in timp ce majoritatea institutiilor, inclusiv Ministerul Finantelor, utilizeaza semnul matematic „%”.
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat joi ca stimulentele pentru persoanele cu venituri sub medie se reflecta mai repede in consum decat o masura care sa prevada facilitati pentru toate categoriile sociale, seful bancii centrale precizand ca initiativa privind restructurarea creditelor apartine lui Liviu Voinea.
„Domnul ministru (Liviu Voinea – n.r.) este modest. Si-a creat o schema care ii apartine, eu nu vreau sa imi asum meritele (…) Sa stiti ca a discutat si cu Fondul si pe la Ecofin. In toate tarile se cauta aceste masuri care sa stimuleze consumul, si care sa nu faca rau”, a afirmat Isarescu.
Gabriela Dinu
