Pe 21 decembrie 1916, un transport cu 17 vagoane de tren, incarcate cu lingouri de aur, monede, bijuterii si picturi, ajungea la Moscova si avea sa ramana acolo pana in zilele noastre. Prietenii nostri de atunci, rusii, ar fi trebuit sa il tina la adapost in vremea in care Romania se afla in razboi. Doar o mica parte a mai fost, insa, returnata tarii noastre, potrivit Stirile ProTV.
La Muzeul National de Istorie au fost expuse marti cateva dintre obiectele intoarse acasa, in 1956.
In decembrie 1916, pe cand capitala Romaniei in vreme de razboi se mutase la Iasi, guvernul roman a decis ca valorile Bancii Nationale sa fie duse in Rusia, departe de pericolul german.
Astfel, 17 vagoane de tren, incarcate cu 91,32 de tone de aur din depozitele Bancii Nationale, au plecat la Moscova. Doar ca acolo apele tulburi pregateau schimbarea regimului.
Ernest Oberlander Tarnoveanu, directorul Muzeului National de Istorie: „Puterea a fost preluata de un regim criminal, cel bolsevic, care nu a respectat nicio prevedere a dreptului international si, evident, nu a considerat ca are nicio obligatie fata de Romania, sa-i restituie bunurile care fusesera incredintate spre pastrare unui aliat.”
In iulie 1917, in ciuda haosului declansat de bolsevici la Moscova, Romania trimite un al doilea transport: trei vagoane de tren incarcate cu aur, titluri, arhive si carti.
Ernest Oberlander Tarnoveanu, directorul Muzeului National de Istorie: „Intr-o Rusie deja devastata de anarhie, aflata in pragul prabusirii, au fost trimise alte bunuri ale BNR, ale Casei de Economii si Consemnatiuni, ale multor banci, societati de asigurari, companii romanesti si, pe langa toate acestea, au fost trimise bunurile artistice cele mai importante ale natiunii, tezaurele Muzeului de Antichitati.”
Romaniei i-au fost returnate numai o parte din bunuri, in 1935 si 1956: titluri, cerneluri, carti rare, obiecte bisericesti, picturi sau monede.
Unul dintre obiectele returnate in 1956 este Evanghelia greco-romana a Manastirii Horezu. Aceasta a fost tiparita in anul 1693, in Bucuresti, la comanda lui Constantin Brancoveanu si ferecata apoi in aur de catre un mester sibian, in 1709.
Tot in 1956 a fost restituit si Tezaurul de la Pietroasele, cu „Closca cu puii de aur”. Istoricii romani spun ca in Rusia au ramas, insa, aurul Bancii Nationale si cele mai de pret obiecte ale culturii noastre, printre care picturi sau bijuterii.
Ernest Oberlander Tarnoveanu, directorul Muzeului National de Istorie: „Va puteti imagina, de exemplu, ca valoarea bijuteriilor Reginei Maria era echivalenta cu 2,300 kilograme de aur… Imaginati-va 2 tone si 300 de kg de aur sub forma de bijuterii si pietre pretioase. Asta era numai la valoarea aurului brut in 1916, fara a socoti valoarea pietrelor pretioase si calitatea artistica.”
Reprezentantii BNR sustin ca au prezentat partii ruse toate documentele care atesta dreptul Romaniei de a primi inapoi tezaurul, dar partea rusa a comisiei de negocieri nu a ajuns la o concluzie, potrivit Stirile PRO TV
Isărescu, la 100 de ani de la transferul tezaurului românesc la Moscova: Este atestat de documente autentice, semnate de ambele părți
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat la Iași, că transferul, în urmă cu o sută de ani, a tezaurului României în Rusia a avut loc în baza unei încrederi reciproce între cele două state, fiind atestat de documente autentice, care au fost păstrate cu mare grijă de toți guvernatorii BNR.
‘Plecarea aurului nostru este atestată de documente autentice semnate de ambele părți, Guvernul român și Guvernul rus, dar nu s-a mai întors nici după o sută de ani’, a afirmat Isărescu, citat de Agerpres.
Acesta susține că documentele originale care au stat la baza plecării aurului către Molscova ‘au fost păstrate cu mare grijă’ de către toți guvernatorii BNR.
‘Garanțiile ruse și predarea tezaurului BNR către factorii de răspundere ruși se regăsesc în documente incontestabile întocmite atât la Iași, la predare, cât și la Moscova, la primire, care poartă semnăturile și ștampilele reprezentanților ruși și români, precum și ai sucursalei Moscova a Băncii de Stat Ruse și a reprezentanților băncii noastre naționale. Aceste documente au fost păstrate cu mare grijă de toți reprezentanții BNR’, a precizat guvernatorul BNR.
El a adăugat că, în anii 1935 și 1956, au avut loc restituiri de valori către România, ‘dar niciuna dintre aceste restituiri nu a inclus restituirea vreunui gram de aur din tezaurul României’.
Mugur Isărescu susține că documentele aflate în arhiva BNR arată că în februarie 1916 au fost transferate la Moscova 1.738 de lăzi cu monede și lingouri de aur, dar și casetele de bijuterii ale Reginei Maria, iar în iunie 1917, alte 188 de lăzi.
