Legea privind darea in plata, asa cum este acum redactata, nu raspunde unei probleme sociale, ci ii avantajeaza pe cei care au cumparat imobile inainte de criza, in scop speculativ, si poate genera falimentul unei banci, a declarat, vineri, seful Directiei Supraveghere din Banca Nationala a Romaniei, Nicolae Cinteza.
„Va spun cu certitudine ca s-au cumparat, de catre persoane fizice, terenuri, apartamente pe scari de bloc, case de vacanta, terenuri agricole in scop speculativ. La momentul cumpararii s-a sperat ca se va obtine o suma mai mare, dar caderea pietei a facut ca sa nu mai poata fi vandute. Intrucat pretul nu asigura rambursarea creditului, acesta a devenit restant, iar anumite prevederi din contract ar face ca debitorul sa plateasca nu numai cu terenul, ci si cu alte bunuri pe care le detine. Legea (privind darea in plata – n. r.) prevede transferul oricarui imobil, or, legea, asa cum este redactata in momentul de fata, vorbeste de transmiterea catre creditor a dreptului de proprietate a bunului imobil ipotecat in favoarea creditorului. Atata timp cat legea nu face diferenta intre tipurile de colaterale de care am vorbit in cazul celor 50 de persoane (cu cele mai mari credite – n. r.) si un apartament in care locuieste o familie cu doi copii si care nu mai poate plati creditul, mi se pare ca legea asta nu este o lege buna. Cel putin in forma in care este redactata ea acum, Legea nu numai ca ii favorizeaza pe debitorii acestia (speculatori – n. r.), dar va omori si creditarea. Bancile vor creste avansul! Acum este 15% – 20. Va urca spre 40% – 45% lejer! Legea nu este facuta sa ii protejeze pe cei care au cu adevarat nevoie de protectie sociala”, a explicat Cinteza, potrivit Agerpres.
In opinia sa, pentru sistemul bancar, in acest moment, riscul de reglementare legislativa este mai puternic decat riscul extern si incepe sa puna piedici infaptuirii unor tranzactii pe piata romaneasca.
„A fost Ordonanta 50 (…), a venit Legea 193 care a creat pericolul falimentului a sase banci…Pericolul acesta inca nu este indepartat si, colac peste pupaza, apare acum darea in plata!”, a subliniat Cinteza.
Directorul din BNR a prezentat o situatie cu creditele acordate primilor 50 de debitori ipotecari, persoane fizice, in functie de valoare, inregistrate la Centrala Riscurilor Bancare (CRB), din care cel mai mare este in valoare de 5 milioane de euro. Dintr-o suma acordata de 485 de milioane de lei, 415 milioane de lei reprezentau, la 31.10.2015, iar 118 milioane erau restante. In acelasi timp, garantiile insumau 508 milioane de lei. Potrivit lui Nicolae Cinteza, pentru creditele cu garantii peste suma datorata nu ar fi probleme daca se aplica darea in plata, insa problema se punea la cele la care raportul dintre valoarea expunerii si valoarea garantiei a scazut atat de mult incat se ajunge, in anumite situatii, la 500%.
Potrivit acestuia, pierderile pe care bancile le-ar putea suferi in urma aplicarii legii, de 2 – 4 miliarde de lei, nu prezinta risc sistemic.
„Dar, daca pica una din bancile grecesti pe darea in plata, credeti ca celelalte raman in picioare? Eu zic ca nu! (…) Cele patru banci cu capital grecesc au o pondere destul de mare in activele din sistem”, a subliniat directorul BNR.
Cinteza a adaugat ca s-a facut o simulare a efectelor Legii de catre Directia de Stabilitate din BNR din care reiese ca, pe 16 scenarii alese, in sase dintre ele una dintre banci intra direct in faliment.
Pe de alta parte, oficialul bancii centrale sustine ca orice unitate bancara ce ar putea avea probleme din acest punct de vedere poate sa puna la indoiala caracterul constitutional al legii.
Nicolae Cinteza a adaugat ca, in prezent, creditele ipotecare pentru locuinte reprezinta 47% din total, iar daca se adauga si creditele de nevoi personale cu ipoteca se ajunge la 64%. Rata de neperformanta pentru aceste credite atinge 6,3% – 6,4%.
