Prețurile cerealelor se mențin la niveluri foarte ridicate în raport cu media istorică. Printre factori se numără seceta și agresiunea Rusiei în Ucraina, explică Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România. În România, semnele preliminare pentru recoltă sunt relativ bune și se speră un volum apropiat de cel al anului anterior.
Inflația nu are doar un singur propulsor: pe lângă energie și blocajele de aprovizionare, alimentele sunt o sursă, mai ales după evenimentele recente.
În Europa, grâul a ajuns, ieri, pe 17 mai, la 431,75 EUR/tonă pe bursa franceză, un nou maxim record pentru scadența în septembrie și la doar câteva procente de vârful istoric pentru grâu. Pe ultimii 5 ani, în medie, prețul se afla la această dată la 185,5 EUR/tonă.
Astfel, nivelurile actuale sunt cu 132,7% mai ridicate față de ceea ce, privind în urmă, ar fi „normal”.
În SUA, prețurile au trecut de 12.79 dolari/bușel (aproximativ 470 dolari/tonă) pe bursa din Chicago, pentru grânele cu livrare în iulie.
În medie, în ultimii 5 ani, în aceeași perioadă a anului, prețul era de 5,18 dolari/bușel, deci cotațiile sunt mai mult decât duble față de nivelul mediu anterior, și la sub 5% distanță de vârful istoric.
Porumbul cu scadența în august este tranzacționat la Paris, la închiderea de marți la 379,5 EUR/tonă, față de o medie de 184,25 EUR/tonă, iar pentru livrare în noiembrie, 379,75 față de 177,25 EUR/tonă în această dată, media ultimilor 5 ani.
În SUA, prețul era pe 17 mai de 8,06 dolari/bușel (317 dolari/tonă) față de 4,24 dolari/bușel în medie raportat la ultimii 5 ani.
Dublarea față de reperele anterioare este „regula” și aici.
Pe fondul preocupărilor majore ale pieței referitoare la aprovizionarea globală, potrivit estimărilor ONU, 25 milioane de tone sunt blocate în Ucraina, o situație caracterizată de directorul adjunct al FAO (Food and Agriculture Organization) drept „grotescă”.
India a hotărât interzicerea exporturilor drept răspuns la canicula ce pune în pericol recolta, iar prețurile au reacționat puternic, cu aproape 6% la Chicago în ziua următoare. Acest lucru pune gaz pe foc într-o situație și așa dificilă.
India, al doilea producător mondial, după China și înaintea Rusiei, devenise foarte importantă în condițiile privării pieței de grânele ucrainene, fiind în poziția de a sări în ajutorul solicitanților în urma unei recolte peste așteptări, cu aproximativ 7 mil. tone în plus.
Țări precum Egipt, Indonezia și Algeria, alături de alți importatori din Africa, Asia sau Orientul Mijlociu sunt acum în situația de a căuta alte surse de aprovizionare, pentru care concurența este și mai ridicată.
Deși măsurile Indiei sunt reversibile și este posibil să fie îndepărtate atunci când situația va reveni la normal, totul depinde de vreme, și tiparele neobișnuite ale ultimilor ani măresc riscul păstrării restricțiilor.
Importanța deblocării livrărilor dinspre Ucraina este, astfel, în creștere. Situația este atât de serioasă încât tema e abordată insistent în discuțiile cu Rusia.
Blocada maritimă limitează drastic capacitatea de export a Ucrainei.
Transportul feroviar este insuficient, din motive de capacitate și mai ales de timp, dat fiind că vagoanele dinspre Ucraina trebuie să aștepte până când osiile sunt schimbate sau conținutul e transferat în cele cu dimensiunea potrivită pentru sistemul ferat european.
Provocarea logistică este uriașă, cu timp de așteptare de 16 zile, în medie, ajungând până la 30 de zile, potrivit unor oficiali UE.
Căi terestre și fluviale ar urma să fie folosite, alături de un număr crescut de vehicule, vagoane și barje. Pentru sectorul de transport din România, ar putea fi o veste bună.
Pe de altă parte, congestionarea rutelor ar putea crea, într-o anumită măsură, se speră, gestionabilă, alte dificultăți și întârzieri pentru produsele non-agricole.
Canada s-a oferit să ajute la transportul cerealelor, însă pentru ca măsură să fie eficientă, rutarea spre porturi din România sau alte țări din jur trebuie mult îmbunătățită.
Până acum, sezonul agricol pare a progresa acceptabil în Ucraina, raportat la condițiile dificile, dar aprovizionarea pieței internaționale – și transformarea cerealelor în venituri pentru bugetul contorsionat al țării – nu este o misiune facilă.
Cantitățile în așteptare în prezent, fără recolta viitoare, ar însemna aproximativ 8 miliarde de dolari.
La nivel global, stocurile relativ scăzute indică menținerea unor riscuri pentru piață. Seceta s-a făcut simțită nu doar în India, ci și în Europa.
Franța, foarte importantă ca producător și exportator de grâu, înregistra unul dintre cele mai scăzute niveluri de precipitații în prima jumătate a lunii mai.
Estimările Ministerului Agriculturii din SUA la nivel global sunt de 267 milioane de tone de grâu la finele sezonului (în vara lui 2023), un minim al ultimilor 6 ani, față de 272 milioane de tone, potrivit analiștilor intervievați.
În condițiile actuale, prețurile par a se menține la niveluri foarte ridicate în raport cu media istorică.
În România, semnele preliminare pentru recoltă sunt relativ bune, în special cu dezvoltările recente ale vremii, și se speră un volum apropiat de cel al anului anterior, ceea ce la prețurile actuale ar fi foarte mulțumitor pentru agricultori.
Producția de floarea soarelui ar urma să crească, în condițiile reorientării unor terenuri cultivate cu alte cereale, beneficiind astfel de prețurile ridicate.
În total, dacă prețurile se mențin și anul agricol permite o producție comparabilă cu a anului trecut, veniturile producătorilor ar putea fi cu aproape 2 miliarde de EUR mai mari anul acesta.
Pentru consumatori, prețurile ridicate ar putea persista. Condițiile strânse în privința ofertei ar însemna că, dacă vremea nu va „ține” cu recolta, în oricare dintre regiunile majore de producție a lumii, răspunsul pieței ar fi pronunțat, ducând la creșteri de preț suplimentare și semnficative chiar față de nivelurile ridicate din prezent.