Comitetului Naţional pentru Stabilitate Financiară (CNSF) recomandă, în premieră, ca Banca Centrală să mențină instrumentele macroprudențiale pentru prevenirea şi limitarea creșterii excesive a creditului.
CNSF, din care face parte chiar Guvernatorul BNR, cere monitorizarea supraîndatorarii populației. Instituția nu propune însă şi măsuri pentru sectorul financiar, chiar dacă îndatorarea totală a crescut suplimentar, aceasta se menține sub pragul de alertă.
„Conform prevederilor articolului 136 din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE, transpus în legislația națională prin art. 258 din Regulamentul BNR nr. 5/2013 privind cerinţe prudenţiale pentru instituţiile de credit, rata adecvată a amortizorului anticiclic de capital se stabileşte periodic.
Amortizorul anticiclic de capital este un instrument macroprudențial pentru prevenirea şi limitarea creșterii excesive a creditului și a îndatorării sectorului neguvernamental. Principalii indicatori utilizați în stabilirea nivelului amortizorului anticiclic de capital sunt prezentați în fişierul publicat pe website-ul BNR în secţiunea Stabilitate financiară/ Politică macroprudențială/ Amortizorul anticiclic de capital. Conform celor mai recente analize, îndatorarea totală a crescut suplimentar, dar continuă să se mențină sub pragul de alertă.
În acest context, CNSF a adoptat Recomandarea nr.1/10.03.2017 prin care se recomandă Băncii Naţionale a României, în calitate de autoritate competentă, menținerea amortizorului anticiclic de capital pentru instituții de credit la 0 (zero) la sută, nivel implementat începând cu data de 1 ianuarie 2016, concomitent cu monitorizarea foarte atentă a evoluțiilor privind îndatorarea sectorului populației.
Membrii CNSF vor emite periodic recomandări privind aplicarea amortizorului anticiclic de capital în România. Banca Naţională a României va continua să analizeze semnalele care indică acumularea de vulnerabilităţi privind creditarea anumitor sectoare, în vederea identificării riscurilor sistemice,” se arată in comunicatul CNSF.
BNR va monitoriza evoluția privind îndatorarea populației. Mai precis, dacă creditul în lei creste, Banca Națională va contracara riscul cel mai sever din sistemul bancar: riscul de creditare.
Să fie acesta primul semnal al reglementatorilor că exista risc de supraîndatorare a populaţiei ? Temerile deja există, iar atitudinea BNR indică o implicare directă în franarea creditarii…
Atentionarea vine în contextul in care, chiar dacă conditiile de creditare se vor schimba, cererea crescută pentru creditele de consum si Prima Casă, in principal, se vor mentine.
In România, urmeaza o înăsprire a standardelor de creditare ca urmare a Regulamentului BNR nr. 5/2016 (pentru modificarea și completarea Regulamentului BNR nr. 17/2012), atât pentru creditele ipotecare, cât și de consum. Mai precis, bancile vor modifica, in jos, gradul mediu de îndatorare, care în prezent poate ajunge si la 60%, în functie de venituri si analiza de scoring.
Scenariile de stress, şoc valutar și de reducere a veniturilor clientului, vor îngusta gradul de îndatorare după aplicarea scăderii coșului zilnic de cheltuieli (incluzând cheltuielile de subzistenţă şi obligaţiile de plată).
Spre exemplu, in cazul creditelor de consum, nivelurile maxime admise pentru gradul total de îndatorare vor fi stabilite inclusiv prin luarea în considerare a riscului valutar, a riscului de rată a dobânzii (riscul de rată a dobânzii nu se aplică în cazul creditelor cu dobândă fixă) si a riscului de diminuare a veniturilor eligibile disponibile pe perioada de derulare a creditului.
Cererea de credite s-a majorat semnificativ atât în cazul împrumuturilor de consum acordate populației, cât și pentru creditele destinate achiziției de locuințe și terenuri, în ultimul trimestru al anului trecut, iar tendința se va menține si in 2017, potrivit celui mai recent studiu BNR.
