Chiar dacă în România nu există niciun studiu instituțional care să ne arate numărul persoanelor dependente sau afectate de pariuri și jocuri de noroc, o simplă vizită într-o agenție de pariuri și ”păcănele” ne dezvăluie o imagine sumbră a acestui fenomen, care pare pur și simplu scăpat de sub control. Piața caselor de pariuri și cazinourilor, fie că vorbim despre agenții fizice sau aplicații online, a înregistrat creșteri impresionante în ultimii ani. Numai dacă ne raportăm la monitorizarea BRAT, care menționează că cinci din primele zece firme din România care au cheltuit cel mai mult cu publicitatea online în 2023 sunt companii de pariuri și jocuri de noroc, având împreună o cotă de piață de 22,1%, putem înțelege dimensiunea industriei de profil și sumele astronomice care se învârt în acest domeniu.
Instituțiile statului au luat în ultima vreme unele măsuri pentru a limita dependența de jocurile de noroc, care sunt însă catalogate de specialiști ca fiind insuficiente. Una dintre acestea este vestita lege a „păcănelelor”, care interzice sălile de jocuri de noroc în localităţile mici (sub 15.000 de locuitori) și care a intrat în vigoare în urmă cu câteva săptămâni. O altă măsură aplicabilă pariorilor din acest an este creșterea agresivă a taxelor pentru câștigurile din jocurile de noroc, pragurile de impozitare fiind structurate pe trei niveluri, respectiv 3% pentru sume până la 10.000 lei, un impozit fix plus 20% pentru sume între 10.001 și 66.750 lei, și un impozit fix plus 40% pentru sume peste 66.750 lei. Un fel de ”pedeapsă pecuniară” pentru pariori, care nu face însă decât să crească încasările la bugetul de stat, fără ca măcar o parte din acești bani să fie cheltuiți pentru programe de combatere a fenomenului.
BCR, UniCredit Bank, ING Bank, Raiffeisen Bank, Exim Banca Românească și Salt Bank taxează tranzacțiile pentru jocuri de noroc
Reglementările privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului impun băncilor o serie de cerințe de monitorizare activă și raportare a activităților suspecte, jocurile de noroc fiind un domeniu pentru care tranzacțiile necesită o atenție specială. Tocmai din acest motiv, mai multe bănci au luat decizia de taxa tranzacțiile clienților la plata și încasarea sumelor de bani în raport cu agențiile de pariuri.
În prezent, BCR, UniCredit Bank, ING Bank, Raiffeisen Bank, Exim Banca Românească și Salt Bank sunt cele șase instituții de credit care aplică comisioane la tranzacțiile efectuate online sau la POS la comerciații din categoria jocurilor de noroc, însă este de așteptat ca și alte bănci să includă o asemenea taxă în viitorul apropiat. Dacă cele mai multe din cele șase bănci au introdus acest tip de comision în ultimul an, există cazuri cum este Raiffeisen Bank care mizează pe o asemenea taxă încă din 2016.
- BCR – 1,9% din valoarea tranzacției
- UniCredit Bank – 2% din valoarea tranzacției
- ING Bank – 4,9 lei + 2,2% din valoarea tranzacției
- Raiffeisen Bank – 2% din valoarea tranzacției
- Exim Banca Românească – 1% din valoarea tranzacției, minim 5 Lei
- Salt Bank – 5 lei + 1,9% din valoarea tranzacției
Cum motivează băncile taxarea tranzacțiilor pentru jocurile de noroc
Publicația BankingNews a solicitat un punct de vedere băncilor care aplică un comision pentru clienții care efectuează tranzacții în raport cu comercianții din categoria jocurilor de noroc și a intrat în posesia explicațiilor venite din partea reprezentanților mai multor instituții de credit. Previzibil, toate răspunsurile formulate de bancheri vizează reglementările privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului și riscurile crescute asociate cu domeniului de gambling.
”Din iulie 2023, BCR aplică comisioane tranzacțiilor cu cardul pentru jocurile de noroc, iar comisionul este în valoare de 1,9% din suma tranzacționată. Introducerea acestui comision ține de faptul că tranzacțiile de tip jocuri de noroc sunt cu grad ridicat de risc și necesită o monitorizare strictă din perspectiva AML. În plus, există o zonă de risc crescut a fraudelor și disputelor privind plățile pe acest tip de tranzacții, care necesită o mai mare complexitate a proceselor operaționale”, precizează reprezentanții BCR.
”În general, băncile percep comisioane pentru tranzacțiile de gambling deoarece acestea prezintă un risc mai ridicat atât din cauza volumului și a posibilității de chargeback-uri, cât și din necesitatea de a monitoriza mai atent aceste tranzacții pentru a preveni tentativele de fraudare sau spălare de bani asociate acestora. Raiffeisen Bank percepe un comision pentru plățile cu cardul pentru jocurile de noroc începând din 2016”, susțin reprezentanții Raiffeisen Bank.
”Exim Banca Românească a introdus recent un comision aplicabil tranzacțiilor efectuate cu cardul la comercianții din categoria Jocurilor de Noroc, în sensul alinierii cu mari jucători din piață. Decizia introducerii acestui comision s-a luat, pe de o parte, pentru reducerea riscului de tranzacționare a plăților cu cardul către comercianții de tip gambling – aceste tranzacții au un grad ridicat de risc și implicit generează un volum mare de refuzuri la plată – dar, pe de altă parte, și pentru alinierea la cerințele pieței privind reducerea apariției și instalarea adicțiilor cauzate de activitățile din zona jocurilor de noroc, în special în rândul tinerilor”, subliniază reprezentanții Exim Banca Românească.
