În noiembrie 2025, soldul creditului acordat populației și companiilor a urcat la 446,8 miliarde lei, iar creșterea lunară de doar 0,3% spune mult despre prudența din economie. Ajustate cu inflația, împrumuturile scad în termeni reali cu 0,1%, iar ritmul anual încetinește la 6,8%. În spatele cifrelor prezentate de BNR observăm cum populația continuă să tragă creditarea în sus, în timp ce companiile apasă frâna pentru împrumuturile în lei și caută tot mai des finanțarea în valută.
Apetitul pentru credit există, dar este atent calibrat
Datele publicate de Banca Națională a României arată că soldul creditului neguvernamental a continuat să crească în noiembrie 2025, însă ritmul rămâne modest. La finalul lunii, creditul acordat populației și companiilor a ajuns la 446,8 miliarde lei, în creștere cu 0,3% față de octombrie, dar în scădere reală de 0,1% după ajustarea cu inflația.
Creditul în lei, care reprezintă 68,7% din total, s-a diminuat ușor, cu 0,1% față de luna precedentă, în timp ce creditul în valută, cu o pondere de 31,3%, a crescut cu 1,2% (1%, în cazul exprimării indicatorului în euro).
Față de noiembrie 2024, creditul în lei a crescut cu 4,6%, însă a scăzut cu 4,7% în termeni reali, în timp ce creditul în valută a avansat cu 12,2% (respectiv 9,7% exprimat în euro), confirmând schimbarea de direcție din piață.
Populația nu a renunțat la credite
Un element-cheie din datele BNR este comportamentul românilor care încă merg la bancă pentru credite, chiar dacă viața este mai scumpă, iar bugetele tot mai afectate.
Astfel, soldul creditelor în lei acordate populației a ajuns la aproape 190 miliarde lei, în creștere cu 10,6% față de noiembrie 2024. Este segmentul care trage creditarea în sus, pe fondul nevoilor de consum, refinanțărilor și unei așteptări tot mai răspândite că perioada dobânzilor maxime este pe final.
Creșterea arată ceea ce băncile deja au comunicat pe parcursul anului: românii au continuat să acceseze credite la bancă, în special pentru consum și nevoi personale plus carduri de credit, mizând pe stabilizarea dobânzilor în 2026.
În schimb, creditarea în valută a populației păstrează trendul de scădere, 13,9%, semn că educația financiară dă roade, iar astăzi riscul valutar este evitat de clienții individuali. Creditele în valută ale gospodăriilor se ridică la 15,3 miliarde lei, în scădere cu 13,9% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Companiile accelerează împrumuturile în valută
Creditele în lei acordate firmelor au scăzut la 117 miliarde lei, înregistrând un declin de 3,9% față de noiembrie 2024. Este un semnal de prudență, într-un context economic ce se păstrează incert și cu costuri de finanțare ridicate.
În schimb, creditarea în valută continuă să crească puternic. Soldul împrumuturilor în valută ale companiilor a ajuns la 124,5 miliarde lei, cu un avans de 16,6% an/an, indicând finanțări pentru investiții, proiecte cu venituri în valută sau restructurări de portofolii.
Statul rămâne un debitor important
Separat de creditarea privată, creditul guvernamental acordat de bănci a crescut în noiembrie cu 1,4% față de octombrie, până la 264 miliarde lei. Comparativ cu noiembrie 2024, avansul este de 13,7%, respectiv 3,6% în termeni reali, confirmând presiunea constantă a finanțării deficitului bugetar.
Cum ne uităm la cifrele BNR
Cifrele publicate de BNR descriu o economie care merge înainte, dar fără grabă. Populația încă se împrumută în lei pentru nevoi imediate, iar companiile preferă valuta. În acest timp, statul continuă să fie cel mai important actor pe piața creditului.
