Premierul Viorica Dăncilă a declarat, miercuri, la Mărăşeşti, că persoanele care vor să beneficieze de credite preferenţiale, cu dobândă zero, garantate de stat, trebuie să urmeze cursuri, ea afirmând că speră ca de acest program să beneficieze cât mai mulţi tineri.
”Aceşti bani sunt de la bănci. Statul plăteşte dobânda de 6%. 80% garantează statul, 20% persoana dacă este angajată, tânărul între 16 şi 26 de ani pentru creditul de 40.000 de lei sau între 26 şi 55 de ani pentru creditul de 35.000 de lei. Deci 20% de către debitor sau un codebitor, dacă persoana nu este angajată. Dobânda este plătită de stat. Ceea ce condiţionează acest credit e legat de faptul ca respectivul trebuie să urmeze cursurile unei facultăţi sau să urmeze cursuri pentru reconversie, cursuri de perfecţionare… Deci, trebuie neapărat să fie legat de urmarea unor cursuri. Eu sper ca de acest program să beneficieze cât mai mulţi tineri, pentru că aceşti bani pot fi folosiţi în educaţie, pentru plata cursurilor la facultate, pentru materiale didactice, pentru calculatoare, pot fi folosiţi în sănătate pentru medicamente, pentru operaţii, pot fi folosiţi în cultură, în sport, deci o paletă largă de domenii în care pot fi folosiţi aceşti bani”, a declarat Viorica Dăncilă.
Reprezentanţii studenţilor cer Guvernului consultare pe programul de împrumuturi fără dobândă
Reprezentanţii studenţilor şi elevilor susţin că Guvernul doreşte să adopte programul de credite garantate de stat cu dobândă zero pentru investiţii în dezvoltare personală, fără o consultare prealabilă, solicitând o întâlnire de urgenţă pe această temă cu Executivul.
„Reprezentanţii legitimi ai elevilor, studenţilor şi tinerilor din România, solicită de urgenţă o întrevedere cu Guvernul României referitoare la introducerea Programului „Investeşte în tine” – împrumuturi fără dobândă garantate de stat. Ne exprimăm surprinderea şi dezamăgirea deopotrivă că un astfel de program, cu un impact semnificativ asupra categoriilor mai sus menţionate, poate să fie propus spre adoptare fără o amplă consultare prealabilă, prin Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului”, reiese dintr-un comunicat comun transmis de Consiliul Naţional al Elevilor (CNE), Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) şi Consiliul Tinerilor din România (CTR).
Elevii şi studenţii sunt de părare că implemntarea unui astfel de program ar putea duce la scăderea investiţiilor în educaţie şi creşterea taxelor de şcolarizare, aşa cum s-a întâmplat şi în alte stat unde a funcţionat o astfel de măsură.
„În perioada 1989-2009, contribuţia statului olandez în finanţarea învăţământului superior a scăzut cu 38%, în timp ce nivelul de creditare al studenţilor a crescut cu 105%. La 31 martie 2015, datoriile totale ale studenţilor din Anglia, unde există un sistem de cost sharing similar cu cel propus de guvern, au atins pragul de 64 miliarde £, în timp ce în Scoţia (3,5 miliarde £), Ţara Galilor (2,9 miliarde £) sau Irlanda de Nord (2,4 miliarde £), unde statul recunoaşte valoare socială a învăţământului gratuit acestea erau semnificativ mai mici”, se mai arată în comunicat.
Potrivit sursei citate, ministrul Finanţelor a declarat, în martie, că „70% din populaţie nu a avut experienţa datoriilor” respectiv „aproape 90% din populaţie are un nivel redus de înţelegere a problematicilor legate de bani”.
„Un proiect cu atât de multe ramificaţii şi implicaţii, în special de natură financiară, ar trebui să fie amplu dezbătut în spaţiul public şi să aibă o puternică componentă de consultare a actorilor relevanţi. Într-o ţară în care educaţia financiară nu se predă unitar, în care nu există o formare prealabilă a tinerilor în ceea ce priveşte gestionarea banilor şi în care sistemul de învăţământ are lipsuri majore, trebuie să ne întrebăm dacă nu cumva reorientarea către alte mijloace de sprijin este mai oportună”, a explicat preşedintele CNE, Ioana Băltăreţu.
Vicepremierul Viorel Ştefan a anunţat, marţi, că Guvernul va adopta săptămâna viitoare un act normativ prin care statul va acorda credite preferenţiale, cu dobândă zero, persoanelor care vor să investească în dezoltare personală, acoperind cheltuieli cu educaţia, sănătatea, sportul sau cultura.
