Curtea Constituţională a României (CCR) a decis ca legea privind darea în plată este parţial neconstituţională. În acest fel, dosarele se întorc la instanţele de judecată, care vor lua decizii în consecinţă.
”Legea a fost declarată parțial neconstituțională. (…) Dorința noastră este să dăm o soluție dreaptă care să fie înțeleasă de bănci și să fie acceptată de debitori. (…) Instanțele judecătorești vor fi obligate să se supună deciziei noastre și să verifice problematica impreviziunii la contractele ce tind a fi încheiate prin darea în plată”, a spus Dorneanu.
Preşedintele Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, a făcut anunţul în urma cu puţin timp, precizând că în următoarele ore va fi făcută publică minuta CCR.
CCR: Am primit peste 700 de cauze. „Pentru astăzi ne pronunţăm pentru 25 de dosare. Pentru alte 8 dosare ne pronunţăm pe 27 octombrie.
”După analize repetate și aprofundate, aprofundate pentru că au fost până acum peste 700 de cauze de la bănci sau de la debitori, din care pentru 581 abia suntem în faza de rapoarte, astăzi ne-am pronunțat asupra unui calup de 25 de dosare, pentru opt dosare am amânat pronunțarea pentru 27 (octombrie — n.r.), dar acolo se vor regăsi multe dintre concluziile pe care le-am adoptat astăzi. Soluția noastră este diversificată, împărțită — două admiteri, două respingeri. Puteți să spuneți că a fost un fel de judecată solomonică, dar nu a fost deloc așa”, a arătat Dorneanu.
Potrivit acestuia, sintagma ”precum și din devalorizarea bunurilor imobile” trebuie eliminată din lege.
„Practic, am admis excepţia de neconstituţionalitate, s-a constatat că sintagma <<precum şi din devalorizarea bunurilor imobile>>, sintagmă care era conţinută în art. 11 teza I, este neconstituţională. Sintagma se referea la faptul că sunt aplicabile şi acelor situaţii care privesc devalorizarea bunurilor imobile. Or, obiectul procesului era plata contractului, nu era vorba de bunuri imobile şi din acest punct de vedere va fi eliminată această sintagmă”, a spus Valer Dorneanu.
Preşedintele CCR a mai spus că a fost admisă parţial o altă excepţie: „Am admis, de asemenea, excepţia de neconstituţionalitate şi am constatat că prevederile art. 11 teza I, raportate la art. 3, teza II, art. 4, art. 7 şi art. 8 din legea 77 sunt constituţionale în măsura în care instanţa judecătorească verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii. Fac precizarea că această posibilitate nu o aveau instanţele sesizate de bănci sau de părţi şi de aici încolo instanţele de judecată vor trebui să aibă în vedere toate implicaţiile teoriei impreviziunii, şi cu privire la riscuri şi la proporţionalitate şi la celelalte aspecte”.
Totodată, CCR a respins mai multe excepții de neconstituționalitate ridicate la această lege.
”Am respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza I raportate la dispozițiile art. 3 teza I, precum și excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 teza II din Legea 77/2016 privind darea în plată, pentru că din analiza noastră a rezultat că toate contractele care s-au încheiat în perioada 2007 — 2009 sunt sub imperiul celuilalt Cod civil. Și atunci toată teoria noastră cu imprevizibilitatea nu se aplică în aceste cazuri. (…) Am respins, de asemenea, ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate cu privire la art. 11 teza I raportat la celelalte dispoziții din Legea 77. Deci toate celelalte articole considerate neconstituționale au fost apreciate de noi ca întrunind condiții de neconstituționalitate și am respins ca neîntemeiată excepția sub acest aspect”, a arătat Dorneanu.
Avocaţii băncilor au pledat în faţa CCR pentru declararea ca neconstituţională a Legii dării în plată, pe motiv că prevederile acesteia acţionează retroactiv, suprimă drepturi consacrate în Constitutie şi impune voinţa unilaterală a debitorilor, fără ca aceste situaţii să fi putut fi prevăzute la momentul încheierii contractelor.
Excepţii de neconstituţionalitate invocate de banci
În unele dosare au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate cu privire la Legea dării în plată în ansamblu, însă majoritatea se referă la câteva articole precise. Printre cele mai contestate prevederi din lege se află cea privind aplicarea legii atât asupra contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării în vigoare a dării în plată, cât şi asupra contractelor încheiate după această dată.
Băncile invocă astfel elemente de neconstituţionalitate cu privire la un posibil efect retroactiv al legii, fapt interzis de Constituţie. O altă prevedere contestată este cea prin care darea în plată devine posibilă prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil.
Băncile au ridicat excepţii de neconstituţionalitate şi cu privire la articolele care stabilesc paşii de urmat pentru deschiderea unei proceduri de dare în plată, precum şi cu privire la criteriile de eligibilitate.
Avocat Gheorghe Piperea declara: „legea nu are niciun viciu de neconstituţionalitate”
Avocatul Gheorghe Piperea, autorul legii dării în plată, şi-a susţinut legea atât la CCR, cât şi la Cotroceni, unde s-a întâlnit, în decembrie 2015, cu un consilier prezidenţial. Atunci, Gheorghe Piperea declara pe pagina personală de Facebook, ca „legea nu are niciun viciu de neconstituţionalitate”.
Cum a sustinut legea darii in plata la Cotroceni, Gheorghe Piperea:
„(i) am aratat ca legea e menita a echilibra o relatie contractuala in care partea slaba – consumatorul – este captiva; legea este un instrument de negociere;
(ii) am aratat ca statisticile BNR privitoare la restantele la creditele cu ipoteca sunt irelevante, intrucit marea masa a acestor credite sunt inregistrate la „buni platnici” fie pentru ca debitorii se sufoca platind rate mai mari decit veniturile, fie pentru ca bancile, profitind de non combat-ul BNR, opereaza restructurari de fatada, pentru a evita provizionarea si pentru a raporta mincinos indici buni de solvabilitate; legea ii priveste indeosebi pe acesti debitori captivi, care nu isi vor parasi casele, ci vor negocia cu bancile pe baze egale; desigur ca ii priveste si pe debitorii in executare sau deja executati;
(iii) legea e pentru consumatori si nu pentru dezvoltatori imobiliari; acestia au la dispozitie legea falimentului pentru a se descarca de datorii;
(iv) legea nu are niciun viciu de neconstitutionalitate;
(v) bancherii sunt toti de acord cu legea, „dar nu in forma asta”; ma intreb de ce le-o fi luat 7 ani sa recunoasca necesitatea legii.”
Cum şi-a sustinut legea avocatul Gheorghe Piperea la Curtea Constituţională
„Reprezentantii bancilor au vorbit de neconstituţionalitatea întregii legi, ceea ce este absurd. Este o lege de protecţie a consumatorului, care prin definiţie se derogă de la principiile dreptului comun.”
Cum au răspuns avocaţii bancilor la pledoaria lui Gheorghe Piperea:
„Avocatul Piperea afirmă că dreptul consumerist nu trebuie intrepretat în legatura cu dreptul civil. Eu spun că dreptul consumerist trebuie să respecte principiile constituţionale, chiar şi principiile civile!”, a ţinut să replice, Stan Târnoveanu.
Legea dării în plata a fost şi în atenţia Consiliului Superior al Magistraturii
Consiliul Superior al Magistraturii consideră că Legea privind darea în plată nu se conformează principiului egalității, declara, in 10 martie 2016, Alina Ghica, judecător al CSM.
„CSM este obligat să emită un punct de vedere pentru orice lege care privește instanțele judecătorești, chiar dacă, în cazul Legii dării în plată, nu ni s-a cerut avizul. Am avut unanim concluzia că trebuie să punctăm că principiul egalității a fost abandonat”.
Ce spunea FMI in 11 mai, 2016: Legea dării în plată nu este bine țintită și ar putea submina stabilitatea financiară
„Sprijinul care este destinat să fie acordat debitorilor cu probleme nu este bine țintit iar aplicarea retroactivă a legii ar putea afecta bilanțurile băncilor, submina drepturile de proprietate privată, predictibilitatea legii și încrederea investitorilor și va reduce creditarea. O diminuare a poverii datoriei acordată debitorilor cu probleme ar trebui țintită, inclusiv prin cerințe stricte de eligibilitate, respectând în același timp clauzele din contracte iar orice astfel de mecanisme ar trebui să fie supuse unor garanții adecvate”, se arată în raportul FMI.
