În aprilie 2024, Dan C. Turmacu a lansat cartea „Analiza Tehnică și Managementul de Portofoliu”, un ghid pentru Investitori, Traderi, Consilieri de Investiții și Manageri de portofolii.
„Cartea vă ajută să deveniți investitori activi, educați, gata să profitați de oportunitățile care apar pe Bursă”, spune autorul pentru BankingNews.
Cartea se adresează în primul investitorilor activi care doresc să obțină un venit din gestionarea unui portofoliu de instrumente financiare (acțiuni, obligațiuni, fonduri mutuale, ETFs, trusts, etc.).
Potrivit autorului, investiția pasivă este mai degrabă o minciună. Suntem cu toții investitori activi, într-o mai mică sau mai mare măsură, fie că ne place sau nu. Investitorul activ își urmărește îndeaproape investițiile, chiar pasive, sau își gestionează el-însuși portofoliul de investiții la Bursă pentru a putea ieși din piață la momentul oportun.
Investitorul experimentat trebuie să înțeleagă atât analiza fundamentală cât și analiza tehnică pentru a face investiții. Un investitor bun trebuie ca mai întâi să se priceapă la afaceri. Deoarece întotdeauna investim într-o afacere, până la urmă.
Cele doua tipuri de analiză fundamentală și tehnică nu se exclud, ele pot fi complementare. Utilizând analiza fundamentală și analiza tehnică deopotrivă, investitorul experimentat capătă mult mai mare încredere când tranzacționează pe piețele financiare în raport de cel mediu.
Dezavantajul analizei fundamentale este faptul că întotdeauna indicatorii financiari vor reflecta situația companiei la o anumită dată în urma acțiunii prețurilor. În schimb, indicatorii tehnici sunt calculați în timp real derivând din acțiunea prețurilor.
Sfatul meu pentru investitorii în acțiuni este ca pe lângă analiza tehnică să arunce o privire și pe indicatorii financiari ai companiilor (deci să utilizeze și analiza fundamentală sau financiară). Ar fi un lucru stupid să nu considerăm analiza fundamentală (ca un argument pro) în procesul de investiții, spune Dan C. Turmacu.
Scurtă descriere a capitolelor cărții
Capitolul 1. De ce ai nevoie pentru a tranzacționa ca un investitor activ ?
Un investitor activ pentru a avea succes trebuie să aibă in vedere:
– O investiție inițiala în echipament constând cel puțin într-un computer cu conexiune bună la internet.
- Un broker prin care să poată să tranzacționeze on-line.
- Un furnizor de platformă (software) pentru grafice de prețuri și analiză cu flux de date.
- Un sistem de tranzacționare
Capitolul 2. Tipuri de investitori și tipuri de grafice
Investitorii și traderii pot fi clasificați în continuare în funcție de intervalul de timp în care deschid și închid pozițiile (perioada de deținere) și metoda prin care găsesc oportunități de tranzacționare și trimit ordine pe piață (investitorii discreționari versus traderii de sistem automat sau quant traderi).
Dar unde este bine să se plaseze ca orizont de timp investitorii activi sau traderii de retail ?
Sfatul meu este să nu tranzacționeze pe termene foarte scurte. Motivul este că pe termen foarte scurt tranzacționează traderii experimentați care folosesc sisteme automate (așa numitul algoritmic trading).
De ce 90% din traderii de retail pierd bani când tranzacționează pe piețele financiare? Deoarece ei tranzacționează pe orizonturi de timp scurte sau foarte scurte. Pe orizonturi de timp scurte (day sau intra-day) sistemele automate de tranzacționare sunt mai eficiente. Este dificil pentru un trader de retail să concureze cu algoritmii.
Capitolul 3. Introducere în analiza tehnică cu Teoria Dow
Rădăcinile analizei tehnice moderne provin din teoria lui Dow, dezvoltată la începutul secolului al XIX-lea de Charles Dow. Dow și-a publicat ideile într-o serie de editoriale pe care le-a scris pentru Wall Street Journal.
Principii de bază ale teoriei sunt enumerate mai jos:
– Indicii bursieri dezvăluie totul.
Piața are trei trenduri.
– Trendurile primare au trei faze.
– Indicii bursieri trebuie să se confirme reciproc.
– Volumul trebuie să confirme trendul.
– Se presupune că un trend este în vigoare până când dă semnale clare că el s-a inversat.
Capitolul 4. Trenduri din piață
Este momentul să extindem clasificarea trendurilor ca mai jos:
– Trendurile primare
– Trendurile intermediare sau secundare.
– Trendurile minore
Capitolul 5. Ce este un sistem de tranzacționare?
Putem defini un sistem de trading sau tranzacționare ca orice metodologie care are definite un set de reguli. Aceste reguli pot fi stabilite liber și cere o analiză subiectivă din partea investitorului (discretionary trading system) sau pot fi foarte specifice când în tranzacții se intră automat (automated trading system).
Un sistem de tranzacționare include toate aspectele legate de Planul de Trading, Managementul Riscului sau al Banilor, Strategia de Trading, Metodologia de Trading.
Managementul Banilor lucrează mână în mână cu sistemul de tranzacționare al investitorului. De fapt, determină ”stilul” investitorului.
Capitolul 6. Ce este Analiza Tehnică ?
Analiza tehnică este studiul acțiunii pieței, în primul rând prin utilizarea graficelor, în scopul de a prognoza tendințele viitoare ale prețurilor (definiție după Murphy, John 1999).
Analiza tehnică furnizează un cadru pentru managementul deciziilor de investiții prin aplicarea metodologiei cererii și ofertei la prețurile de piață ale activelor financiare.
Unul dintre cele mai mari avantaje ale analizei grafice este aplicarea principiilor sale pe aproape orice piață, inclusiv pe piața relativ recentă a cripto-monedelor, precum și pe orice interval de timp.
Capitolul 7&8. Formațiuni grafice de preț de continuare şi inversare a trendului
Recunoașterea formațiunilor grafice (sau patern-uri) este o piatră de temelie în studiul analizei tehnice.
Formațiunile grafice sunt de doua tipuri:
– formațiuni grafice de continuare a trendului;
– formațiuni grafice de inversare a trendului.
Indicațiile oferite de formațiunile grafice se bazează pe un anumit patern cel mai probabil a se produce observat în situații similare din trecut. Investitorii care tranzacționează pe baza acestor formațiuni grafice trebuie să ia in calcul și un scenariu contrar și să se protejeze printr-un stop-loss împotriva unor eventuale pierderi.
Capitolul 9. Formațiuni grafice de lumânări japoneze
Lumânările japoneze (candlesticks) dezvăluie forța mișcării curente a prețurilor. Ele arată gândirea și sentimentul pieței și orice schimbări în această gândire și sentiment care se pot desfășura. Sunt instrumentele utilizate în analiza tranzacționării.
Conceptul de lumânări se crede că a fost dezvoltat în secolul al XVIII-lea de către Munehisa Homma, un comerciant japonez de orez. În timpul comerțului de rutină, Homma a descoperit că piața orezului era influențată de emoțiile comercianților, recunoscând totuși efectul cererii și ofertei asupra prețului orezului.
Capitolul 10. Monitorizarea volumului
Prin monitorizarea nivelului volumului împreună cu acțiunea prețului, analistul tehnic este capabil să evalueze presiunea de cumpărare sau de vânzare din spatele mișcărilor pieței. Volumul ar trebui să crească sau să se extindă în direcția trendului existent al prețurilor.
Într-un trend ascendent, volumul ar trebui să fie mai ridicat pe măsură ce prețul crește și ar trebui să scadă odată cu retragerile de preț. Atâta timp cât acest model continuă, se spune că volumul confirmă tendința prețurilor.
Capitolul 11. Indicatori tehnici
Cunoașterea și utilizarea indicatorilor tehnici reprezintă încă o piatră de temelie în studiul analizei tehnice.
În carte se prezintă unii dintre cei mai cunoscuți indicatori tehnici care pot fi numiți de bază și pe care traderii îi utilizează frecvent în activitatea de tranzacționare (Momentum, Indicele de putere relativă, Stocastic, MACD, etc.).
Capitolul 12. Reguli de tranzacționare
A avea o strategie în cadrul unui sistem de tranzacționare este cel mai important lucru pentru ca investitorii să tranzacționeze cu succes.
Într-un trend ascendent, investitorul poate intra la cumpărare în apropiere de punctul de spargere (buy breakout).
Într-un trend descendent, investitorul poate intra la vânzare în apropiere de punctul de spargere (sell breakout).
Capitolul 13. Teoria valurilor Elliott.
Ralph Nelson Elliott a descoperit că piața de acțiuni se desfășoară conform unui ritm sau model (patern) de bază de cinci valuri în sus și trei valuri în jos pentru a forma un ciclu complet. În fapt teoria undelor Elliott se bazează pe geometria fractală. Patern-uri fractale apar în natură ca și pe piețele financiare.
Capitolul 14. Graficul norului Ichimoku (Ichimoku cloud chart)
Graficul Ichimoku Kinko Hyo sau ”echilibrul dintr-o privire” este utilizat în mod obișnuit în multe din sălile de tranzacționare japoneze, deoarece oferă evaluări multiple ale acțiunii prețului în multe intervale de timp și sugerează tranzacții cu probabilitate mai mare de succes.
Metoda a fost dezvoltată în anii 1920 și lansată publicului în 1968 de jurnalistul financiar de la Tokyo, Goichi Hosoda. Se crede că el a angajat peste 10.000 de studenți universitari pentru a testa indicatorii care au ajuns să alcătuiască metoda de tranzacționare Ichimoku.
Capitolul 15. Graficul Puncte și Numere (Point and Figure chart – P&F chart)
Graficele P&F au fost construite cu ajutorul prețurilor din piață, adică din ”Order Book”.
Diagramele P&F de la sfârșitul zilei sunt posibile folosind prețul de închidere de la sfârșitul zilei sau maximul/minimul din timpul zilei. Fie un X, fie un O pot fi trasate pe grafic în fiecare zi, dar nu ambele.
Înainte de a vă desena graficul P&F, trebuie să decideți ce date intenționați să utilizați și apoi ce dimensiune a casetei și a inversării, deoarece acest lucru afectează aspectul graficului și orice analiză ulterioară. Atât dimensiunea casetei, cât și inversarea depind de ceea ce doriți să extrageți din grafic. Liniile de trend joacă un rol important, dacă nu chiar esențial, în analiza P&F.
Capitolul 16. Introducere în Managementul de portofoliu
Un investitor sau manager de portofoliu de acțiuni se confruntă cu o alegere dificilă deoarece el trebuie să aleagă dintr-un număr enorm de acțiuni. Când se ia în considerare numărul de acțiuni posibile de deținut și diferitele proporții posibile în care fiecare poate fi deținută, procesul de decizie pare copleșitor. În luarea deciziei de selecție și alcătuire a portofoliului, managerii de portofoliu folosesc tehnicile de optimizare a portofoliului.
Totuși este greu de presupus faptul că investitorul de retail va folosi proceduri de optimizare a portofoliului pentru a deriva ponderile constituenților, adică ale activelor financiare, considerate a fi optime (optimal weights).
Odată alocarea stabilită, portofoliul de instrumente financiare deținut de un investitor poate fi gestionat într-un mod pasiv sau activ.
„Sfătuiesc investitorul de retail să nu dețină mai mult de 20 titluri (acțiuni) în portofoliul său. Numărul optim de dețineri în portofoliul ar fi undeva între 15 și 20 de acțiuni”, declară autorul.
Despre Dan Constantin Turmacu
Autorul este un bancher și un investitor experimentat având o experiență de peste 20 ani în domeniul bancar și managementul investițiilor cu poziții de nivel mediu și superior ca Analist de risc de credit și Manager relații corporative la diferite bănci locale cu capital străin sau autohton din țară ca Intesa SanPaolo Bank, EximBank, BRD- Société Generale, Manager de portofoliu de acțiuni la Aviva Investors (actualmente Certinvest).
Turmacu are expunere la piețele financiare (de acțiuni, obligațiuni, valutare și de mărfuri) prin analiza profesională a acestora de mai bine de un deceniu.
Totodoată, bancherul a scris numeroase articole și analize ca expert în industria financiară internă și internațională pentru Equities.com din US, ChartsTA/ Good Money Guide din UK, Wall-street.ro, Bankingnews.ro, Goldring.
