România are cel mai scăzut nivel al gradului de intermediere financiară din Europa de numai 26,8%, de peste trei ori mai mic decât media Uniunii Europene (85%). Bancherii au arătat în ultimii ani că problema intermedierii financiare ar trebui să devină o temă de dezbatere națională. Florin Dănescu, Președintele Executiv al Asociației Române a Băncilor, a detaliat, în cadrul seminarului cu tema “Obiectiv: Creșterea intermedierii financiare”, organizat de Banca Națională a României, principalii factori care influențează creditarea din țara noastră, subliniind că aceste elementele au funcționat de-a lungul timpului ca niște bariere pentru obiectivul industriei bancare de a crește gradul de intermediere financiară. Oficialul ARB semnala atunci că este important ca societatea să înțeleagă că percepția față de ideea de creditare a fost compromisă de-a lungul timpului din cauza acumulării și încurajării în mentalul colectiv a unei imagini negative față de industria bancară, care și-a pus amprenta puternic asupra comportamentului antreprenorial, întrebându-se retoric: ”Vă mai aduceți aminte de articolele acelea care vorbeau despre mândria de a nu avea credit?”.
Reticența românilor față de ideea de a se împrumuta de la bănci a fost semnalată și de prof. univ. dr. Daniel David, Rector al Universității Babeș-Boliay din Cluj-Napoca, în cadrul unei conferințe de presă susținută de BCR Social Finance, care a anunțat primele finanțări dedicate IMM-urilor și ONG-urilor pentru reconversie profesională și educație, cu garantare europeană prin Fondul European de Investiții. În esență, profesorul de ştiinţe cognitive clinice a evidențiat importanța creditelor pentru studii într-o societate modernă și a explicat de ce acest tip de finanțare poate fi o soluție pentru persoanele care doresc să urmeze cursurile unor facultăți din cadrului universităților foarte bune. ”Cei care suntem familiarizați cu sistemul de învățământ superior american, știm că acolo dacă vrei să studiezi la universități bune cu atât mai mult la cele foarte bune, lucrurile costă pentru că trebuie să plătești studiile și pentru că trebuie să stai în orașe care sunt scumpe. Ținând cont că lucrurile costă, sistemul american s-a gândit din timp la diverse mecanisme ca să-i încurajeze pe tineri să participe și să se înscrie la cele mai bune universități. Este vorba despre creditele pentru studii, pe care studenții le plătesc într-un anumit interval după terminarea facultăților”, a menționat Daniel David.
În opinia sa, în România, acest mecanism nu a funcționat și nu a fost de interes din mai multe motive. ”În primul rând, cele mai multe și mai bune universități din România erau universități publice, care aveau în trecut locuri bugetate, iar bursa acoperea de cele mai multe ori cheltuielile de studiu. Orașele țării nu erau foarte scumpe cu mulți ani în urmă, astfel încât din bursă reușeai să și trăiești în localitatea în care studiai. În plus, era și mentalitatea legată de profilul nostru psihocultural că nu e bine să faci credite la bancă, să te angajezi pe ani de zile să plătești un împrumut și așa mai departe”, a subliniat Rectorul Universității Babeș-Boliay din Cluj-Napoca.
Daniel David a precizat însă că lucrurile s-au schimbat în ultimii 10-15 ani, în sensul că orașele din România în care se află marile universități performante sunt tot mai scumpe astfel încât studenții nu și le mai permit ușor, iar universitățile publice au început să aibă și o componentă privată. ”Sunt foarte mulți studenți interesați de programele universităților publice bune, dispuși să plătească pentru a studia acolo, înțelegând că nu-i tot una de unde îți iei o diplomă în lumea de astăzi. O universitate bună îți dă o anumită platformă în viață, și atunci numărul locurilor cu taxă a început să crească. Spre exemplu, la Universitatea Babeș-Boliay, suntem în acest moment cea mai mare comunitate academică din țară, suntem aproximativ 50.000 de oameni (studenți, profesori, personal administrativ), distribuiți în opt județe și 11 orașe. Dintre studenți, aproximativ 22.000 plătesc taxă de studiu. Clujul este un oraș scump și devine tot mai scump. Noroc că s-a schimbat mentalitatea, tinerii încep să înțeleagă că a investi, a lua credite pentru dezvoltare este un lucru bun și un lucru necesar într-o lume modernă”, a povestit profesorul de ştiinţe cognitive clinice.
Daniel David a mai punctat că nivelul educațional și studiile superioare colorează o societate modernă, în timp ce creditul constituie o soluție pentru facilitatea accesului la educație. ”Nivelul educațional și studiile superioare colorează o societate modernă. Acestea contribuie la dezvoltarea bunăstării, la competitivitate, protejează societatea de teorii conspiraționiste, transformă o societatea făcând-o mult mai tolerantă și mult mai adaptată. Este clar că noi avem nevoie să încurajăm tinerii să vină să studieze în universitățile bune ale țării, iar asta costă. Creditul pentru studii vine și ajută acest demers”, a conchis Daniel David.
