Francul elvetian este aproape de maximul ultimelor cinci luni fata de euro, iar pietele financiare sunt in alerta privind o posibila interventie a bancii centrale a Elvetiei pentru scaderea cotatiei, relateaza Financial Times. Euro s-a depreciat in aceasta saptamâna la 1,2028 franci pe unitate. Moneda elvetiana se apropie astfel de nivelul de 1,2 unitati pentru un euro la care banca centrala a avertizat ca va interveni, iar acesta va fi primul test la care va fi supusa institutia dupa o decizie fara precedent din septembrie anul trecut, prin care a introdus un plafon maxim pentru curs in vederea protejarii exportatorilor.
Potrivit analistilor, pietele testeaza determinarea bancii centrale de a preveni aprecierea francului, dupa plecarea presedintelui institutiei, Philipp Hildebrand, luna trecuta, in urma unui scandal legat de tranzactiile pe piata valutara efectuate de sotia lui. Succesorul lui Hildebrand nu a fost inca numit.
Majoritatea participantilor la tranzactii considera ca banca centrala va reusi sa respecte plafonul fixat. Potrivit datelor publicate joi, exporturile Elvetiei au scazut in decembrie, in termeni reali, partial din cauza cotatiei ridicate a francului. in plus, productia industriei prelucratoare a scazut in ianuarie, ceea ce exercita presiuni asupra bancii centrale pentru deprecierea francului. „Consideram ca Banca Nationala a Elvetiei va mentine plafonul pentru franc cu cea mai mare hotarâre. Banca a aratat in mod clar ca si la acest nivel francul este prea puternic si ar trebui sa se deprecieze in timp”, se arata intr-o nota a analistilor bancii Credit Suisse.
Totusi, o a doua runda de interventii a bancii centrale ar putea fi mai costisitoare decât cea de la introducerea plafonului, când institutia a cheltuit 7 miliarde de franci elvetieni pentru achizitia de euro.
Valentin Marinov, analist la Citigroup, estimeaza ca Banca Nationala a Elvetiei ar putea fi nevoita sa cheltuiasca de doua ori mai mult decât in prima interventie. Analistii avertizeaza ca este posibil ca francul sa se aprecieze in continuare din cauza riscurilor legate de criza datoriilor din zona euro, precum un esec al negocierilor Greciei pentru reducerea datoriilor.
