Dobânzile plafonate la credite, tot mai aproape de realitate. Cum explică legea senatorul liberal Daniel Zamfir şi cum se vede măsura anti-liberală de la BNR

Statul vrea să pună o limită maximă pentru dobânzile efective practicate de bănci în cazul creditelor ipotecare dar şi al celor de nevoi personale. Astăzi, în Comisiile pentru Buget, Economică și Juridică au fost admise mai multe amendamente pentru un proiect scris de avocatul Gherghe Piperea, depus şi susţinut în Parlament, in luna decembrie, de senatorul liberal Daniel Zamfir.

Printre măsurile adoptate se numarără impunerea unei dobânzi maxime de 5,4% pentru creditele ipotecare şi o dobandă maximă de 18% pentru cele de consum. Aceste prevederi ar urma să se aplice și contractelor aflate în derulare.

Senatorii au mai votat pentru reintroducerea dreptului debitorului de a-şi răscumpăra un bun de la firma de recuperare.

Comisiile de buget, economică şi juridică au acordat marţi raport de admitere cu amendamente unei propuneri legislative care modifică OG 13/2011, astfel încât dobânda pentru creditele ipotecare nu va depăşi de 2,5 ori dobânda de referinţă a BNR.

„Am stabilit şi s-a votat ca dobânda pentru creditele ipotecare să nu depăşească de 2,5 ori dobânda de referinţă a Băncii Naţionale. Astăzi dobânda BNR fiind de 2,25, asta înseamnă ca dobânda maximă care poate fi percepută pentru creditele ipotecare ajunge undeva la 5,4%” a explicat iniţiatorul proiectului legislativ senatorul PNL, Daniel Zamfir.

Cât despre dobânda maximă care poate fi percepută la creditele de consum, aceast nu poate depăşi 18%, mai prevede proiectul avizat pozitiv de cele trei comisii parlamentare.”Am decis să introducem acest amendament şi să plafonăm DAE pentru că, de cele mai multe ori, chiar dacă am fi plafonat dobânda remuneratorie sau pe cea penalizatoare, ar fi existat diverse mecanisme de introducere a speţelor bancare, comisioane şi aşa mai departe, care să fi ridicat DAE. Pe noi ne interesează ca cetăţenii români să ştie foarte clar cât vor plăti dobânda. Ori, limitând DAE, ştim foarte clar, de la bun început, cât va fi dobânda pe contract, afirmă senatorul Daniel Zamfir.

De preciyat că această limitare vizează atât produsele bancare cât și cele ale Instituțiilor Financiare Nebancare (IFN).

„De obicei, IFN-urile dau credite de consum. Acolo am impus o dobândă maximă de 18%, iar la creditele ipotecare dobânda maximă este de 2,5 ori dobânda de referinţă a BNR”, mai explică senatorul liberalDupă avizul comisiilor parlamentare (Buget, Economie & Juridică), proiectul de modificare a Ordonanței 13 din 2011 merge la dezbatere în plenul Senatului (prima cameră sesizată).

„Dobânzile reprezintă, în esenţă, preţul creditului, reflectă condiţii de creditare şi ele depind, printre altele, de întâlnirea cererii cu oferta. Dobânda nu poate să fie limitată prin decret. Putem să ne gândim la un regim de reglementare şi supraveghere a activităţii bancare, ceea ce se şi face în urma învăţăturii transmise de criza financiară astfel încât să se prevină abuzuri, să avem mai multă încredere în furnizorii şi consumatorii de servicii financiare. Repet, a pune un prag, primul caz, a decreta, nu face parte din logica economiei de piaţă.

Există, însă, pe de altă parte, un anume motiv pentru care apar asemenea solicitări şi îşi au obârşia în excese, uneori flagrante, ale industriei bancare. În România, mai intervin şi marje care sunt explicate de bănci prin ceea ce numim riscuri de ţară. Observăm că nivelurile, foarte mult timp, au fost considerabil superioare celor practicate în alte ţări, dar ca Banca Centrală să dicteze care să fie nivelul dobânzilor pe piaţă devine un lucru care este certat cu ceea ce înseamnă o economie de piaţă. Băncile, şi noi spunem asta de mult timp, trebuie să fie prietenoase cu clienţii. Băncile trebuie să îşi asume o responsabilitatea pentru lucrurile mai puţin bune, printre care unele au contribuit la necazurile ce au însoţit criza financiară. Clienţii trebuie să fie mai bine informaţi, să caute să se informeze, dar să fie şi informaţi, şi asta intră în ograda băncilor”.

…

Cât priveşte Banca Centrală, nu poate să impună un preţ al creditului, nu se face nicăieri. Noi avem ratele de politică monetară, care au un rol nu numai de semnal, ghidează mişcarea dobânzilor pe piaţă. Totodată, fac parte din registrul de instrumente al politicii monetare care urmăreşte stabilitatea preţurilor şi asigurarea stabilităţii financiare. Înţeleg insatisfacţia multora, înţeleg necazurile multora, dar nu aşa se poate regla mersul dobânzilor de piaţă”, declara în luna decembrie 2017, Daniel Dăianu, membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României.