Dobânzile pentru creditele ipotecare şi de consum ar putea fi plafonate, după ce o iniţiativă a senatorului PNL Daniel Zamfir, a primit raport de admitere. Comisiile reunite Economică, Buget şi Juridică din Senat au aprobat marţi plafonarea dobânzilor pentru creditele ipotecare şi de consum. De asemenea, comisiile au votat pentru reintroducerea dreptului debitorului de a-şi răscumpăra un bun de la firma de recuperare.
Senatorii au aprobat o măsură prin care DAE pentru creditele ipotecare nu poate depăşi de mai mult de 2,5 ori dobânda de referinţă, de 2,25%, anunţată de BNR, iar în cazul creditelor de consum, dobânda va fi plafonată la 18% pe an.
După depunerea acestui proiect de lege, în decembrie 2017, opiniile au fost timide. Mişcarea de astăzi din Parlament, inclusiv declaraţiile senatorului liberal Daniel Zamfir, au stârnit interesul debitorilor şi nu numai, chiar daca proiectul are un drum lung de parcurs prin Parlament.
Toţi au o singură întrebare: Ce efecte va avea legea ce impune plafonarea dobânzilor?
Şi primele raspunsuri au apărut, firesc, pe paginile de socializare. Prima explicatie a venit de la Prodecanul Facultatii de Relatii Internaţionale de la ASE, Cristian Păun. Domnia sa consideră că măsura îi va afecta pe toti debitorii, dar și băncile vor avea de suferit pentru că măsura se aplica retroactiv. Creditele vor fi acordate greu deoarece dobanzile vor fi și mai mari. Iar demersul parlamentarilor îi afectează tocmai pe debitorii săraci.
„Plafonarea dobânzilor la creditele de consum și creditele ipotecare va duce la diminuarea acestor produse financiare! Ea taie cam la jumătate din dobânda aplicată de bănci acum la creditele în lei. Ea nu face distincție între creditele ipotecare și cele de consum. Ea nu face distincție între creditele în lei și cele în valută!” explica Cristian Păun, pe pagina personală de Facebook.
Domnia sa consideră că legea „va duce la eliminarea din piață a clienților foarte riscanți pentru bănci (adică debitorii saraci, cei îndatorați, cei fără bani de avans, etc.). Încă o măsura populistă care lovește taman în cei pe care pretinde că îi protejează”.
„Măsura este în linia plafonării salariilor la un nivel minim. Prețurile maximale și minimale sunt anti-piață și nu au legătura cu liberalismul pretins de cei care le promovează.
Habarnismul economic naște monștri politici! Diferența între dobânda de intervenție (care se referă la credite zilnice), ROBOR și dobânda la creditele ipotecare e dată, în mare parte, de risc (de neplată, de dobândă, de lichiditate, valutar etc.). De ce nu plafonăm și impozitele, amenzile sau dobânda la depozite?” se întreabă sarcastic profesorul Paun.
Acesta conchide: „Abia aștept plafonarea inflației printr-o lege a liberalilor “de stânga”! E urmatorul pas “logic” pentru că, cu o inflatie de 4-5%, nu văd ce bancă mai e în stare să dea credite cu 4-5%! Ma întreb cine răspunde pentru efectele negative ale acestei porcarii”.
O reactie imediata a avut si Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie.
Domnia sa explică: „inițiativa interzice în masă acordarea de împrumuturi cu o dobândă mai mare decât cea stabilită de Miliția Dobânzilor. Susținătorii acestei propuneri nu s-au gândit – dar poate noi ar trebui să o facem – că orice asemenea măsură va genera efecte în lanț.
„Să ne imaginăm că baieții din curtea școlii pot decide, democratic, ce discipline și cu ce profesori să studieze. Și cât timp. Fiindcă unii din profesorii actuali fac abuzuri, plus că programa la matematica e un abuz în sine… Cam asta se întâmplă acum”.
Profesorul Glăvan explică unde pot duce „reglementarea stupidă”
„Eu sufăr acum de pe urma faptului că BNR a luat o măsură care a restrâns creditarea, după criza. Tot din motive prudențiale, tot pentru a preîntâmpina abuzurile. Din cauza asta eu sunt forțat să plătesc acum enorm dacă vreau un credit. Genul de credit pe care l-am luat în 2007 nu mai este acum disponibil.
„Din grija pentru debitori” s-a interzis un tip de credite, care mie imi placea tare. Asa ca acum sunt nevoit sa scot mai multi bani din buzunar” explica profesorul Glăvan celor prezenți pe pagina sa de Facebook.
Bogdan Glăvan vorbește și despe cum îi va afecta măsura pe cei nebancabili, cei care se îndreaptă spre IFN-uri. Potrivit propunerii legislative semnate de senatorul Daniel Zamfir, IFN-urile vor fi obligate să practice o dobânda efectivă maximă de 18%. Aceast demers ar înseamna închiderea tuturor instituţiilor non-bancare. Iar prin răspunsul său, prefesorul Glăvan confirmă acest raţionament.
„IFN-urile fac o activitate utilă societăţii. Sunt foarte mulţi români nebancabili, în absenţa IFN-urilor ei ar rămâne pe piaţa neagră.”
Întrebat dacă legea nu vine ca răspuns al „abuzurilor bancare”, profesorul Glăvan explică:
„Abuzuri sunt peste tot, sunt inerente relatiilor umane. Cand mergi la piata si cumperi mere, dupa care peste o zi descoperi ca au fost degerate si s-au maronit, e un abuz? Abuzurile de care vorbiti nu sunt atat de numeroase si impotriva lor e nevoie de educatie, nu de masuri care se potrivesc ca nuca in perete si ricoseaza in oameni nevinovati. Eu, de exemplu, am fost la banca sa cer un credit, de genul celui pe care l-am contractat in 2007. Nu se mai poate. De ce? Fiindca le-a stopat BNR. Iata unde duce reglementarea stupida.”
Ce perspective sumbre au constatat tarile care au aplicat plafonarea dobanzilor ? Accesul la creditare va fi limitat, restrictionarea va duce la stagnare economica, in cel mai bun caz
În timp, politica de limitare a ratelor dobânzilor pe piața internă limiteaz creşterea creditului intern atât către personele fizice, dar mai ales către sectorul privat. Acest lucru „potentează” stagnarea economică, va fi un obstacol în calea creşterii economice, mai ales că ne situam într-o economie dinamică.
Un preţ al crediului stabilit prin lege nu a fost niciodată o masură liberală. Rămâne de văzut dacă legea va fi pusă în aplicare.
Orlando Teodorovici, ministru de Finanțe, PSD, întrebat despre legea liberalului Daniel Zamfir: ”Eu sunt adeptul pieței libere, în care statul să nu intervină deloc, pentru că piața se reglează de la sine, prin cerere și ofertă!”
