Un studiu realizat de doua reputate cercetatoare americane de la universitatile George Washington si University of Pennsylvania plaseaza Romania pe ultimele locuri in lume la nivelul de educatie financiara. Concluzia studiului este cu atat mai ingrijoratoare cu cat in urmatorii ani statul va putea sustine tot mai putin pensiile din bugetul public, iar romanii va trebui sa isi asigure singuri o batranete fara griji, inclusiv prin investitii financiare pe cont propriu, potrivit ZF.
Cercetatoarele au testat gradul de educatie financiara al populatiei din mai multe tari din lume, adresand trei intrebari simple menite sa verifice capacitatea de a face calcule matematice, de a intelege inflatia si diversificarea riscului, toate puse in contextul unei decizii financiare simple.
1. Prima intrebare: „Sa presupunem ca ai economii de 100 de dolari intr-un cont bancar si dobanda este de 2% pe an. Dupa cinci ani, cat crezi ca vei avea in cont daca vei lasa economiile sa creasca?“. Variantele de raspuns sunt simple (peste 102 dolari, exact 102 dolari, mai putin de 102 dolari) si nu cer respondentului sa dea cu exactitate suma stransa la finalul celor cinci ani. Cu toate acestea, doar 41% dintre respondentii romani au stiut sa raspunda corect la intrebare. Scorul obtinut este mai bun decat cel al Suediei (35%), decat al Italiei (40%) sau decat al Rusiei (36%), insa suntem departe de Germania si Olanda, unde peste 80% dintre respondenti au dat raspunsul corect de „peste 102 dolari“.
2. A doua intrebare este: „Imagineaza-ti ca dobanda la contul de economii este 1% pe an si inflatia este de 2% pe an. Dupa un an, cu banii din cont, cat vei fi capabil sa cumperi?“. La aceasta intrebare, Romania a obtinut cel mai slab scor: doar 31% din cei chestionati au stiut raspunsul corect, adica „mai putin ca astazi“. Ani la randul, Romania a avut una dintre cele mai mari rate ale inflatiei din Uniunea Europeana, insa populatia nu intelege impactul negativ pe care il are inflatia asupra economiilor sale. Este mai putin relevant ca dobanda la un depozit este de 10% sau de 20% pe an, daca inflatia este de 25%, pentru ca profitul real incasat de cel care economiseste este negativ, altfel spus, acesta are mai putini bani in cont la finalul perioadei pentru ca inflatia „i-a mancat“ tot profitul.
3. A treia intrebare este: „Urmatoarea afirmatie este adevarata sau falsa: achizitia unei singure actiuni la o companie furnizeaza de obicei un profit mai sigur decat cel adus de un fond mutual de actiuni“. si mai putini romani stiu care e diferenta dintre o actiune si un fond mutual, respectiv doar 14,7% dintre cei chestionati au raspuns corect. Doar Rusia a marcat un scor mai slab decat Romania.
Sunt trei intrebari simple la care doar 3,8% din romani stiu sa raspunda, spre deosebire de 53% dintre germani.
Faptul ca romanii nu stiu diferenta dintre a investi direct pe bursa si a investi intr-un fond mutual se vede si in numarul redus de persoane care investesc pe bursa, estimat de ZF la cateva mii, fata de cele cateva milioane de romani care economisesc in depozite bancare. Aceasta situatie se vede si in discrepanta uriasa care exista intre valoarea investitiilor pe bursa ale populatiei (circa 1 mld. euro) si depozitele populatiei la banci – 30 mld. euro.
Per ansamblu, doar 3,8% dintre romani au raspuns corect la toate cele trei intrebari, fata de 30% dintre respondenti in Franta, 25% in Italia si circa 50% dintre respondenti in Elvetia si Germania. Rusia a marcat un punctaj mai mic, doar 3,7%.
Un nivel scazut de educatie financiara scade sansele de a ajunge la bunastare si creste riscul de a lua decizii gresite cu economiile personale. Pe de alta parte, un nivel ridicat de educatie financiara nu inseamna neaparat ca este mai usor sa te imbogatesti.
