Aproape că ne-am obișnuit să vedem tot felul de clasamente care arată România pe ultimele locuri în Europa atunci când vine vorba despre corupție, birocrație, sărăcie, emigrație, venituri, incluziune financiară, creditare ca pondere în Produsul Intern Brut, digitalizare și alți indicatori care demonstrează sănătatea economică a unei țări. Este important de menționat că invariabil aceste neajunsuri își au izvorul în gradul extrem de scăzut al educației financiare în rândul românilor.
„Sursa problemelor noastre este lipsa de educaţie financiară. România este pe ultimele locuri în lume din punctul de vedere al educaţiei financiare, conform unui studiu realizat de Standard & Poors pe indicatorii inflaţie, dobândă sau dobânda compusă. Noi avem 22 de puncte din 100, iar Moldova are 34 de puncte şi este peste noi. India, Pakistan şi Burundi sunt peste noi, ceea ce este inadmisibil. În mod clar, pentru a reduce nivelul sărăciei şi pentru a avea o creştere a PIB-ului per capita, este neapărată nevoie de creşterea gradului educaţiei financiare în rândul cetăţenilor”, a subliniat Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române Băncilor, în cadrul seminarului EU-COFILE 2019, organizat de Alpha Bank, Asociația Română a Băncilor și Banca Națională a României.
Abilitatea financiară este capacitatea unei persoane de a acţiona pentru satisfacerea celui mai bun interes financiar al său
Ca să înțelegem importanța educației financiare, este fără îndoială primordial să vedem ce urmărește acest indicator, care este practic definiția lui. Potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), educația financiară este procesul prin care consumatorii financiari, investitorii și antreprenorii mici/mijlocii își îmbunătățesc înțelegerea privind produsele financiare, conceptele și riscurile și, prin informare, instruire și/sau sfaturi general obiective, îşi dezvoltă abilitățile și încrederea pentru a deveni mai conștienți de riscurile și oportunitățile financiare, fac alegeri în cunoștință de cauză, știu unde să meargă pentru ajutor și să ia alte măsuri eficiente pentru a-și îmbunătăți bunăstarea financiară.
Mircea Mureşan, director adjunct al Direcției Muzeu și Educației Financiară din cadrul Băncii Naționale a României, a prezentat la seminarul EU-COFILE 2019 și semnificației educației financiare în viziunea Băncii Mondiale, care consideră că ”abilitatea financiară este capacitatea unei persoane de a acţiona pentru satisfacerea celui mai bun interes financiar al său, într-un context socio-economic dat”. Totodată, conform Băncii Mondiale, ”abilitatea financiară înglobează bagajul de cunostinţe (cultură), atitudini, competenţe şi comportamente ale consumatorilor privind gestionarea resurselor, înţelegerea, selecţia şi utilizarea serviciilor financiare care se pliază cel mai bine pe nevoile lor”
”Autoritatea Serviciilor Financiare din Marea Britanie distinge 5 componente ale abilităţii financiare, respectiv abilitatea de a trăi de pe o zi pe alta, abilitatea de a monitoriza situaţia financiară, abilitatea de a planifica pentru viitor, abilitatea de a face alegeri privind produsele financiare și a abilitatea de a sta informat cu privire la aspectele financiare”, a explicat Mircea Mureșan.
Raţiunile educaţiei financiare pentru publicul larg
- Gestionarea eficientă a resurselor financiare este o calitate esenţială în viaţă. Şi totuşi, sondajele şi statisticile arată că o bună parte a populaţiei îşi gestionează necorespunzător finanţele;
- Diversificarea şi complexitatea crescândă a produselor financiare sunt producătoare de riscuri pentru o populaţie needucată din punct de vedere financiar;
- Obţinerea unui credit este mult mai facilă decât în trecut şi există riscul de supraîndatorare a populaţiei;
- Este important ca oamenii să îşi asume o mai mare responsabilitate pentru administrarea finanţelor personale;
- Speranţa medie de viaţă este în creştere şi populaţia trebuie să reevalueze şi să îşi constituie fonduri de pensie pe o perioadă mai mare;
- Foarte mulţi oameni nu economisesc suficient sau nu economisesc deloc;
- În timpuri de regres economic, persoanele ce nu sunt educate financiar devin mult mai predispuse la decizii greşite, ce pot avea consecinţe severe asupra finanţelor personale şi asupra economiei;
- Când ţara se confruntă cu provocări economice, este imperativ ca populaţia să fie educată financiar. Aceasta este o condiţie sine qua non pentru redresare economică, în niciun caz un capriciu;
- Tinerii, în mod particular, pot fi afectaţi şi mai mult: supraîndatorarea, constrângerile economice din timpul studiilor sau de început de cariera profesională pot fi greu de depăşit în viitor.
- Persoanele fără o cultură financiară sunt mult mai puţin predispuse la a folosi produse financiare şi, prin urmare, mai expuse la excluziune financiară, sunt dezavantajate pentru că nu valorifică oportunităţile pieţei, precum tranzacţii fără numerar sau pentru că nu ştiu să se protejeze împotriva riscurilor;
- Persoanele fără o cultură financiară sunt predispuse la fraude financiare cauzate de scheme de investiţii ce promit îmbogăţire rapidă. Persoanele care nu dispun de cultură financiară sunt mult mai predispuse la a-şi pierde banii, finanţând astfel de vehicule ilegale și frauduloase.
- Creşterea calităţii deciziilor financiare luate de consumatori zi de zi va extinde competiţia şi organizaţiile financiare sunt mai motivate să ofere produse de calitate, adaptate cerinţelor pieţei şi competitive din punct de vedere financiar, contribuind astfel la dezvoltarea economiei.
Cu 22% din populație alfabetizată financiar, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană
În prezentarea sa „Interdependențele dintre educația financiară și bunăstarea economică”, Gabriela Folcuţ, director executiv al Asociaţiei Române a Băncilor, a evidenţiat importanţa elaborării unei Strategii de creştere a intermedierii financiare şi a incluziunii financiare.
„Dacă ne referim la educaţia financiară, ca element al bunăstării, doar 22% dintre cetăţenii din ţara noastră sunt alfabetizaţi financiar, ceea ce ne situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană. În faţa României se află Bulgaria cu 38% din populaţie alfabetizată financiar, iar Ungaria are 54% din populaţie care deţine cunoştinţele minime necesare în acest domeniu. Pe plan european, în faţa ţării noastre se situează inclusiv Republica Moldova, unde gradul de alfabetizare financiară este de 27%. Acesta este un semnal îngrijorător pentru bunăstarea economică şi de aceea Asociaţia Română a Băncilor solicită instituţiilor publice formarea unui task-force public-privat pentru elaborarea Strategiei de creştere a intermedierii şi a incluziunii financiare care să conducă la creşterea gradului de intermediere financiară, a educaţiei financiare şi a incluziunii financiare din ţara noastră”, a susţinut Gabriela Folcuţ.
Educaţia Financiară va deveni din 2020 materie obligatorie pentru elevii din clasa a VIII-a
BNR a semnat în iulie 2018 un Protocol de colaborare cu Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Finanţelor Publice, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Asociaţia Română a Băncilor, în vederea cordonării activităţilor de educaţie financiară şi elaborării unei Strategii Naţionale în domeniu. În baza Protocolului a fost înfiinţat Comitetul naţional pentru educaţie financiară, compus din reprezentanţi şi experţi ai structurilor dedicate din cele cinci instituţii.
Interesant este faptul că începând din 2020, Educaţia Financiară va fi disciplină obligatorie pentru elevii de clasa a VIII-a. Totuşi, până în prezent nu există oficial un manual de educaţie financiară şi profesori de educaţie financiară, absolut necesare derulării acestor cursuri obligatorii. Principial, elevii vor fi învăţaţi aspecte ce ţin de metode de economisire, de reducerea risipei financiare, de întocmirea unui buget lunar pentru cheltuielile de bază sau la ce trebuie să fie atenţi dacă îşi vor lua un credit de la bancă. Deocamdată, la nivelul şcolilor, Educaţia Financiară se predă doar ca disciplină opţională pentru clasele a III-a şi a IV-a şi în clasele liceale.
