”Populist nu înseamnă că cineva este cu poporul, ci este împotriva poporului”, a subliniat Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor, în cadrul conferinței online ”Banking under pressure: Creditele bancare sub situații de urgență”, organizată de FinMedia. În opinia sa, în afara riscurilor bancare clasice, care acum sunt mai acute, respectiv riscul de piață, riscul de credit, riscul operațional sau riscul de litigii, industria bancară se va confrunta în perioada următoare cu riscul legislativ.
”Avem un risc de care trebuie să vorbim mai des și care noi, bancherii, credem că devine foarte economic. Nu trebuie să vă surprind dacă spun că riscul principal este legislativ și dacă vrem să-l traducem putem să-i spunem riscul populismului. Faptul că intrăm într-o jumătate de an cu o componentă electorală masivă, putem spune că riscul electoral este riscul pentru întreaga societate și economia românească, nu numai pentru industria bancară”, a menționat Florin Dănescu.
Bancherul spune că ar fi un câștig enorm pentru România dacă populismul ar putea fi înțeles. ”În fapt, populist nu înseamnă că cineva este cu poporul, ci este împotriva poporului. Populist înseamnă să nu fii pregătit într-un domeniu, dar să vorbești de acel domeniu și să se ajungă la decizii pe baza a ceea ce tu spui nepricepându-te la acel domeniu. Cred că acesta este riscul cel mai mare și de aceea, noi ca bancheri vorbim și poate că surprindem că ne referim la acest lucru”, a explicat președintele executiv al ARB.
Florin Dănescu a amintit că în momentul de față sunt în Parlament 9-10 legi dificile pentru industria bancară, care pun sub semnul întrebării creditarea. ”Noi aveam îngrijorări și semne de întrebare încă înainte de criza sanitară. Spre exemplu, printre aceste acte normative, este și o lege pe care industria bancară și-o dorește, respectiv semnătura electronică, și care am fi vrut să treacă. Dar vedem că aceasta nu trece, iar celelalte merg în continuare. Practic, noi am plecat încă din debutul crizei cu aceste avertismente sau atenționări profesionale. De aceea solicităm întotdeauna să fim chemați și consultați de fiecare dată când sunt luate în discuție legi pentru activitatea bancară”, a evidențiat bancherul.
Oficialul Asociației Române a Băncilor este de părere că activitatea de creditare din următoare perioadă va fi influențată de mai mulți factori. ”Ceea ce facem în momentul de față în programul de amânare la plată a ratelor poate pune presiune pe creditarea ulterioară. Puțină lume a realizat că aceste amânări de rate sunt de fapt bani neîncasați de către bănci cu care băncile dădeau credite. Practic, dacă văduvim băncile într-o măsură necorelată și nejudecată rațional de sumele acestea, mai târziu nu vor avea resurse pentru credite noi. În același timp, pentru semestrul al doilea se pune întrebarea în ce măsură acest sprijin acordat debitorilor poate duce la creșterea neperformanței portofoliului actual de credite”, a conchis Florin Dănescu.
Bancherii se tem de cresterea creditelor neperformante ce se pot activa din 2021, dar și de legile din Parlament care pot pune frână creditării deja afectate.
Ceea ce a început ca o criză sanitară, a devenit acum o provocare economică majoră, cu efecte vizibile asupra comportamentul consumatorilor români, dar și asupra companiilor. Mulți bancheri se tem că unii debitori nu au înțeles că amânarea ratelor la bancă nu înseamnă ștergerea datoriilor.
„Amânare la plata nu însemnă ștergerea datoriei. Când vor începe, în luna ianuarie să plătească ratele, este posibil să ne trezim că mulți clienți nu au înțeles acest lucru. Și mă refer la cei cu nivel redus de educație financiară, implicit la IMM -urile mici, afacerile de familie în care oamenii sunt procepuți să facă lucruri, dar nu au noțiuni de planificare a business- ului”, a punctat Radu Ghețea.
Bancherii prezenți în cadrul conferinței online organizată de Fin Media – Florin Dănescu (ARB0, Radu Ghețea (Libra Internet Bank), Emil Bituleanu (Libra Internet Bank) și Liviu Fenoghen (Director CSALB) – au catalogat riscul legislativ precum și cel privind creditele neperformante ca fiind principalele provocări din 2020 – 2021.
