François Bloch, CEO BRD Groupe Société Générale, explică, într-un interviu acordat publicației online www.bankingnews.ro, că evoluția situației ce ține de pandemia de coronavirus și de starea economică este de așa natură încât nu putem elimina niciun scenariu. Din punctul său de vedere este însă foarte important ca populația să respecte măsurile impuse de autorități pentru a nu declanșa un alt val al pandemiei care să agravaze și mai mult recesiunea economică. François Bloch punctează, totodată, faptul că ”marele câștig al acestei perioade de pandemie este faptul că ne-am apropiat mult de clienții noștri, o apropiere pe care ne-o doream și în dorința de a schimba paradigma legată de încrederea oamenilor în bănci”. Bancherul vorbește și despre impactul pe care îl vor avea programele de amânare la plată a ratelor, de care au beneficiat peste 50.000 de clienți BRD, subliniind că ”nu cred că vom putea evita o creștere a costului riscului, pe care o apreciem drept moderată”.
În ce fel va afecta pandemia de coronavirus business-ul băncilor din România în 2020 și 2021 și ce scenarii luați în calcul? Cum va arăta bankingul după pandemie și ce lecții au putut fi învățate în această perioadă de criză sanitară? Care sunt așteptările dumneavoastră în privința evoluției BRD în acest an?
Băncile, precum multe alte sectoare economice, sunt afectate negativ de criza economică provocată de criza sanitară. Băncile trec printr-o situație cu totul nouă, cu care până acum nu s-au mai întâlnit decât în scenariile de criză. Prima consecință, și cea mai vizibilă, este dispariția unei părți din venituri, pentru că volumul tranzacțiilor scade, în ansamblu, și prin efectul diferitelor variante de moratorii care au fost implementate în această perioadă. Rămâne totuși de văzut în continuare dacă toți clienții iși vor menține cererile de amânare până la scadențele solicitate inițial sau o parte dintre ei vor solicita să reia rambursarea ratelor. În orice caz, vor fi afecte la nivelul profitabilității și, astfel, vom vedea degradări tehnice ale unor indicatori de P&L. Băncile sunt pregătite pentru aceste situații, pentru că au pus deoparte, an după an, capital și rezerve pentru a-și putea ajuta clienții chiar și pe timpul celor mai puternice furtuni. Dacă economia va reveni, aceste efecte se vor estompa puțin câte puțin, începând de anul viitor. Am spus-o și o repet, multe vor depinde de rezolvarea actualei crize sanitare.
”Marele câștig al acestei perioade de pandemie este faptul că ne-am apropiat mult de clienții noștri, o apropiere pe care ne-o doream și în dorința de a schimba paradigma legată de încrederea oamenilor în bănci”
În mod cert, bankingul nu va mai arăta la fel. Aceste câteva luni au adus progrese care erau planificate pentru perioade mai lungi. Criza Covid-19 le-a accelerat puternic. Vorbim nu doar despre digitalizare, care este zona cea mai evidentă pentru toată lumea, ci despre întreaga concepție de operare eficientă a unui business în banking, de la pilotajul în crisis mode până la lungimea (sau, de fapt, „scurtimea”) lanțului decizional. Deși ne-am dat seama doar ”văzând și făcând” de multe lucruri, vedem acum că ne-am adaptat foarte bine și că, mai ales, clienții au reacționat foarte bine la acțiunile noastre. Marele câștig al acestei perioade este, cred eu, faptul că ne-am apropiat mult de clienții noștri, o apropiere pe care ne-o doream și în dorința de a schimba paradigma legată de încrederea oamenilor în bănci. Cred că băncile au dovedit încă o dată că sunt parteneri solizi și de încredere ai clienților lor, că își înțeleg pe deplin rolul în economie și o susțin în orice circumstanță. Este foarte important să păstrăm acest momentum și în continuare.
Banca noastră s-a adaptat foarte bine situației. Am adoptat rapid setul de măsuri sanitare, de distanțare și tehnice care au făcut posibilă desfășurarea activității în contextul pe care îl cunoaștem. Toți colegii noștri au reacționat extraordinar, a fost o mobilizare fantastică, iar activitatea a funcționat, pot spune, foarte bine, într-un scenariu pe care doar teoretic ni-l imaginaseram. Din acest punct de vedere nu am nicio îndoială, vom duce la bun sfârșit acest an și am mare încredere în echipa BRD. Profit de această ocazie pentru a mulțumi încă o dată și a-i felicita pe toți membrii echipelor noastre care au fost în contact direct cu clienții în această perioadă dificilă, care au ținut toate serviciile în stare de funcționare, mereu gata să-i ajute. Avem câteva semnale că lucrurile încep să reintre în normal – activitatea de creditare funcționează bine, vedem că cererea există atât în zona creditelor de consum, cât și în zona creditelor pentru locuință. De asemenea, stăm bine și la nivelul clientelei de persoane juridice, unde creditarea a funcționat în permanență de-a lungul acestei perioade, sprijinind multe companii care aveau nevoie de finanțare pentru a se dezvolta.
”Este foarte important să respectăm măsurile impuse de autorități pentru a nu declanșa un alt val al pandemiei care să agraveze încă și mai mult recesiunea economică”
Cum va influența criza de sănătate economia românească, ce așteptări aveți în privinta principalilor indicatori economici, cum vor evolua cursul valutar și dobânzile în 2020?
Evoluția situației este de așa natură încât nu putem elimina niciun scenariu. Situația economică, în momente ca cele pe care le traversăm acum, nu mai depinde doar unii sau alții dintre factorii de decizie. Economia mondială este puternic interconectată, iar influența economiilor dezvoltate asupra celor emergente este foarte mare. La nivelul cursului de schimb, volatilitate va fi, însă intensitatea ei va fi diferențiată regional. Prețul monedei depinde de un cumul de factori: capacitatea de asigurare a lichidității, încrederea în acea monedă, coordonarea autorităților, suportul politic pentru măsurile care trebuie luate, percepția agențiilor de rating. Am trecut, de curând, peste un ”prag” important, cele mai importante agenții menținând ratingul țării la nivel de investment grade. Este doar o etapă, vor mai urma și altele, dar trebuie să ne menținem prudența. Este, cred, foarte important să respectăm măsurile impuse de autorități pentru a nu declanșa un alt val al pandemiei care să agraveze încă și mai mult recesiunea economică, cu toate consecințele ce decurg de aici pentru noi toți. Per ansamblu, ne așteptăm ca Banca Națională să păstreze un nivel scăzut al dobânzilor, iar leul să aibă o depreciere moderată.
”Se vorbește mult despre educația financiară, dar eu cred că este nevoie în primul rând de o educație economică generală înainte de a ajunge la nișa finanțelor”
Care sunt previziunile privind creditarea în acest an și cum se vor raporta românii la economisire în 2020? Cum au evoluat la BRD acești indicatori în ultimele luni și ce previziuni aveți pentru acest an? Care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, măsurile administrative și/sau politice necesare pentru accelerarea creditării în România, unde nivelul intermedierii financiare este la cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană?
Românii au început să-și diversifice opțiunile în materie de economisire. În acest moment, piața este foarte lichidă, iar dobânzile sunt la niveluri joase. Ceea ce vedem în ultima perioadă este o preferință în creștere pentru fondurile mutuale, dar și pentru alte modalități de investire a banilor. Aș vrea să contextualizez situația din România arătând cum sunt plasate activele financiare ale gospodăriilor în Europa. Cu cât nivelul de educație economică și tradiția financiară dintr-o țară sunt mai dezvoltate, cu atât ponderea depozitelor este mai mică, iar importanța fondurilor de investiții, precum și a investițiilor individuale în obligațiuni sau acțiuni, crește. Pe măsură ce nivelul de avuție crește, apare și nevoia de a investi banii, un pas în plus față de simpla economisire. Se creează un cerc virtuos, în care economiile mai mari sunt plasate în instrumente care au potențialul de a genera randament mai mare pe termen lung. În Romania, depozitele bancare reprezintă mai mult de două treimi din activele financiare, una dintre cele mai mari ponderi din Europa, în timp ce media europeană este mai mică de 50%.
În ultimii 10 ani, nivelul de avuție a crescut pentru mulți români, iar acest lucru se vede și în nevoia de a investi banii economisiți în alternative cu potențial mai mare de randament: fondurile de investiții au înregistrat o creștere de peste 11 ori în ultimii 10 ani, timp în care depozitele bancare au crescut de doar 2 ori. Bineînțeles, nu este o evoluție liniară și există perioade cu creșteri importante, urmate de stagnare sau chiar regres; tendința este evidentă pe măsură ce nivelul avuției și cel al culturii financiare cresc. Raportat la PIB, fondurile de investiții încă reprezintă în jur de 3% în România, pe când în alte țări din Europa Centrală, ponderea lor este, frecvent, de peste 20%. În țările dezvoltate din vestul Europei avem procente și de 100%. Filiala noastră specializată, BRD Asset Management, ilustrează această tendință printr-o creștere de 74% în anul 2019.
În creditare, evoluția este întotdeauna strâns legată de starea economiei, de anumite măsuri sau împrejurări care, de exemplu, la nivelul populației, stimulează consumul, iar la nivelul firmelor, încurajează dezvoltarea, prin investiții. Un exemplu în acest sens este programul IMM Invest, prin care firmele mici și mijlocii pot primi credite cu garanția statului, pe baza unor criterii de eligibilitate. În acest moment, avem peste 750 credite aprobate în program. Însă accelerarea creditării, ca fenomen general, depinde și de capacitatea de absorbție a mediului economic, și știm că, potrivit studiilor Băncii Centrale, numărul firmelor bancabile este încă scăzut. Dar ridicarea nivelului intermedierii financiare este conectată la economie în mod complex, și nu depinde doar de intervenția statului. Aș aminti, de exemplu, gradul scăzut de bancarizare al României, în jurul nivelului de 60%, ca una dintre cauzele unei intermedieri financiare scăzute. Iar soluții pentru creșterea bancarizării există. În România, un procent destul de ridicat dintre angajații statului – aproximativ 30% – sunt încă plătiți doar în numerar, acesta fiind cel mai mare procent din regiune. Apoi, sunt multe lucruri de făcut în domeniul educației economice. Se vorbește mult despre educația financiară, dar eu cred că este nevoie în primul rând de o educație economică generală înainte de a ajunge la nișa finanțelor.
”Nu cred că vom putea evita o creștere a costului riscului, pe care o apreciem drept moderată”
Câți clienți din portofoliul BRD au solicitat amânarea ratelor ca urmare a pandemiei în baza ofertei proprii și a OUG 37/2020 și ce perioade au fost preferate? Cum arată profilul clienților impactați de criza de sănătate, defalcat pe debitori persoane fizice și companii? Ce impact va avea acest moratoriu asupra activității BRD, ce așteptări aveți de la acești clienți și care credeți că va fi comportamentul de plată după expirarea termenelor de suspendare la plată a ratelor?
La data de 15 iunie, în momentul în care perioada dedicată depunerii cererilor de amânare conform OUG a luat sfârșit, aveam peste 50.000 de credite amânate. 56% dintre amânări sunt pe 3 luni, iar aproximativ 18% dintre ele, pe 9 luni. Ca urmare a acestei situații, așteptăm o reducere a veniturilor operaționale, atât pe canalul dobânzilor, cât și pe cel tranzacțional. Este ceva inevitabil în asemenea împrejurări, dar este foarte important să ne ajutăm clienții în momentele dificile. Pe de altă parte, ținând seama de condițiile actuale, nu cred că vom putea evita o creștere a costului riscului, pe care o apreciem drept moderată.
Ce implicații va avea suspendarea activității economice și moratoriul pus în practică, impuse de pandemia de coronavirus, asupra activității băncilor în 2020 și 2021, cu precădere în ceea ce privește evoluția ratei creditelor neperformante?
Pornind de la o ipoteză optimistă, în care nu va exista un al doilea lockdown, moratoriul implementat este instrumentul potrivit, capabil să ajute clienții să depășească o situație temporar dificilă. Într-un astfel de scenariu, printr-o revenire economică rapidă, estimăm că influența actualului moratoriu asupra neperformanței va rămâne moderată. Firește, vor exista diferențe de la o bancă la alta, în funcție de calitatea portofoliului și de mărimea expunerii la sectoarele economice afectate, cu efecte directe asupra profitabilității.
Ce planuri are BRD pe piața bancară românească și care va fi focusul în următorii ani? Mizează BRD doar pe o creștere organică sau este deschisă și la eventuale oportunități de achiziție?
Am mai spus-o, BRD are resursele și know-how-ul necesare ca să crească organic. Nu exclud însă o achiziție, dacă se prezintă o ocazie deosebită, care are sens și creează valoare pentru BRD. Lăsând la o parte acest aspect, planurile noastre sunt numeroase pentru următorii ani. Vrem să continuăm proiectele de digitalizare, atât în businessul de retail, cât și în zona corporate. Vedeta este noua platformă omnichannel, care va fi lansată la sfârșitul acestei veri, însă avem și alte planuri ambițioase pentru viitor, precum trecerea la deschiderea digitalizată a conturilor sau creditarea 100% online. Pe 7 iulie, Apple Pay a devenit funcțional și la BRD. În zona corporate, avem business-line-uri de excelență, piețe pe care suntem lideri și cu care avem ambiții mari, precum trade-finance-ul, cu business-urile de factoring și cash management, business-ul de titluri – depozitare și custodie, unde suntem liderii incontestabili ai pieței, cu premii de excelență pe care le câștigăm în fiecare an, și desigur, zona de creditare corporate, unde BRD are o tradiție foarte lungă și este unul dintre liderii pieței sindicalizărilor și de corporate finance. Drumul nostru este clar stabilit, avem un plan pe care îl urmăm îndeaproape și vă asigur că atât dumneavoastră, în calitate de observator al pieței bancare, cât și clienții BRD, veți avea în curând surprize foarte plăcute.
