Comportamentele de plata ale debitorilor cu restante in banci sau fata de alti creditori arata cum s-a ajuns in situatia neplacuta a incapacitatii de plata. Cei mai multi dintre romani au pornit bine la drum, in relatia cu banca, au avut o situatie stabila, dar pe parcurs au suferit „accidente” financiare. Li s-a taiat salariul, au fost trimisi in somaj sau, mai rau, au fost loviti de vreo boala (ei sau cineva din familie), astfel ca prioritatile la plata s-au orientat spre alte directii in locul ratei lunare.
„Romanii au in primul rand preocuparea de a-si plati chiria si facturile (la intretinere, gaze, curent, cablu-TV) si abia apoi vine rata aferenta creditului in banca, dupa care urmeaza benzina sau alte cheltuieli de acest fel. Dar cei mai multi dintre romani isi asuma «accidentele» financiare si sunt foarte preocupati sa-si plateasca datoriile”, a declarat Isabela Iacob, directorul general al companiei de gestionare a creantelor Kruk Romania, in deschiderea unei conferinte pe tema managementului riscului.
Bancile poarta o parte din vina!
O parte din vina acestor creante revine creditorilor, deoarece unele imprumuturi par sa fi fost acordate cu ochii inchisi. Astfel, o parte din informatiile necesare pentru acordarea unui credit sunt pierdute pe parcursul rambursarii sau nici macar nu sunt cerute la acordare, a spus consultantul Ovidiu Bordeut, ieri, in cadrul forumului Credit&Collection. „Am intalnit situatii in care bancile au dat imprumuturi fara sa fi existat cererea clientului”, a spus acesta.
Greselile unor banci
– intocmesc contracte complicate, astfel incat clientii sa nu observe costurile ascunse ale creditului;
– Introduc clauze inselatoare in contract;
– Anunta in mod insistent apropierea scadentei, chiar daca debitorul este bun platnic;
– Cresc dobanzile sau comisioanele fara sa-si anunte clientii;
– Nu sunt flexibili la cererea de schimbare a scadentei lunare;
– Unii ii „plimba” pe clienti de la un ghiseu la altul, ba chiar de la o sucursala la alta;
– Nu evalueaza corect adevarata capacitate de rambursare a clientilor (au fost cazuri de supraevaluare, dar si de subevaluare);
– Percep comisioane interzise de legislatie, pe care le mascheaza sub alte denumiri.
