Ludovic Orban a declarat luni că a solicitat acordul Biroului Politic al PNL pentru angajarea răspunderii Guvernului pe două teme principale: legile justiției și abogarea unor prevederi din OUG 114.
În ceea ce privește domeniul economic, Guvernul își va angaja răspunderea pe modificarea OUG 114, cunoscută ca „ordonanța lăcomiei”.
„Abrogarea sau modificarea celor mai multe prevederi din ordonanța de urgență a Guvernului 114, fatidica Ordonanță de Urgență. Din păcate vedem că la nivelul Parlamentului dezbaterile care se poartă în jurul Ordonanței 114 nu se duc în direcția pe care ne-o dorim.
Aici repet, așa pe scurt că obiectivul nostru este acela de a anula prevederile legate de domeniul energiei, taxarea în domeniul energiei. De asemenea, plafonarea prețului la care vând furnizorii energia electrică și gazul natural către consumatorii casnici”, a anunțat premeirul Ludovic Orban, luni, după ședința BEX.
Premierul a mai precizat abrogarea supraimpozitării și a suprataxării în domeniile bancare și din domeniul comunicațiilor, precum și abrogarea Fondului de Investiții.
Din OUG 114 va rămâne noul indice IRCC și scutirea de impozite din construcții. Restul taxelor aplicate sistemului bancar, telecom și pensii, dispar!
„De asemenea, vizăm prevederile legate de supraimpozitarea sectorului financiar bancar. De asemenea, obiectivul nostru îl reprezintă abrogarea suprataxării în domeniul comunicațiior, abrogarea prevederilor profund nocive legate de funcționarea pilonului 2 de pensii. Abrogarea prevederilor legate de fondul de «fantomaticul Fond de Dezvoltare și Investiții», care a inventat existența unor bani care sunt doar pe hârtie și care nu există în buget, pentru a da o formă de mită către primari PSD a căror implicare în campania pentru prezindețiale a fost urmărită de fostul Guvern Dăncilă, a mai spus Orban.
Prim-ministrul a afirmat că modificările nu vor afecta prevederile legate de sectorul de construcții.
Ministrul Finanțelor, Florin Citu, declara recent că de pe urma OUG 114 statul a încasat mai puțin decât se estima.
„De exemplu, la taxa bancară, n-am încasat ce era estimat acolo și mai mult a creat probleme. A încasat ceva, dar nu ce era în buget”, afirma Cîțu.
„Problema este alta cu Ordonanța 114. A creat probleme în economie și scăderea creșterii economice de la 5,5 la 4 la sută se datorează în mare parte acestei OUG 114, pentru că a pus frână multor sectoare din economie. În același timp, din cauza OUG 114, nu s-au făcut licitațiile pentru 5G și sunt 2 miliarde de lei la buget care n-au mai venit”, a mai spus ministrul.
Ministrul de Finante a reamintit că OUG 114 „a venit peste noapte”, ceea ce a generat neîncredere în piață și a dus la devalorizarea leului.
OUG 114 a apărut pe neaşteptate în decembrie 2018.
„Ordonanţa lăcomiei” a avut efecte în lanţ, contestate de toată lumea. Industriile afectate de OUG 114:
Actul normativ a introdus taxe pentru sistemul bancar şi le-a majorat pe cele din energie şi telecom.
Si fondurile de pensii au fost afectate: companiile au fost obligate să își majoreze capitalul social. Mai mult, introducerea cerinței unui capital social de 10% a spulberat stabilitatea fondurilor și rezultatele pozitive. Efectele OUG 114 i-a făcut pe mulți administratori să se gândească la retragere. Fondurile au funcționat în acest an pe pierderi și sunt obligați să aducă 75 milioane de euro, până la final de an.
Din cauza acestor măsuri impuse prin Ordonata Lacomiei, preţurile pentru serviciile de internet, cablu şi telefonie au crescut. Mai mult, gazele autohtone s-au scumpit atât de mult, încât a devenit mai avantajos pentru firme să cumpere gaze rusești, aşa că importurile s-au triplat, provocând scumpiri în lanţ.
Potrivit Guvernului, domeniul contructiilor atins și el de OUG 114 va rămâne nemodificat. Asta înseamnă că salariul minim pentru lucrători va continua să fie cel puţin 3.000 de lei brut. Iar muncitorii care au salarii mai mari de atât sunt scutiţi de impozitul pe venit şi de contribuţiile la sănătate, în vreme ce rămân asiguraţi în sistemul public.
Mediul de afaceri a criticat puternic OUG 114, dată de Guvernul Dăncilă cu câteva zile înainte de sfârșitul anului 2018. Ulterior, aceasta a fost amendată prin OUG 19/2019 după discuții cu Banca Națională, băncile comerciale, fondurile de pensii private Pilon II și mediul de afaceri.
