Prețurile de consum au crescut cu 3,4% în septembrie, potrivit cifrelor publicate de Eurostat. Dacă eliminăm componentele volatile, cum ar fi alimentele și energia, inflația ar fi de 1,9%, o rată neatinsă din 2008. Ceea ce arată că această creștere a prețurilor este determinată în principal de creșterea costurilor energetice, efectele legate de pandemie și de redeschiderea economiilor după perioada lungă de închidere a economiilor cauzată de COVID 19. Banca Centrală Europeană se așteaptă la un vârf inflaționist mai târziu în acest an, în noiembrie, înainte de încetinirea preconizată pentru 2022.
Acesta nivel nu a mai fost atins din septembrie 2008, când inflația era de 3,6%
Ultima dată când inflația zonei euro a fost la un nivel similar, Lehman Brothers se prăbușea iar Jean-Claude Trichet conducea Banca Centrală Europeană.
BCE incă mentine ipoteza unui inflații „tranzitorii”, presiunile prețurilor se vor diminua în 2022. Dar experții din energie pun la îndoială acest lucru.
Potrivit Eurostat, prețurile energiei au crescut cu 1,3% în septembrie și au crescut cu peste 17% față de anul precedent. Bunurile industriale neenergetice au fost cu 2,3% mai scumpe în august, iar creșterea prețului serviciilor a accelerat la 1,7%. Spre exemplu, prețurile de consum din Germania au crescut cu 4,1% în septembrie, cel mai înalt nivel din ultimii 30 de ani..
Însă, analiștii în energie nu se așteaptă ca acest record al prețurilor la energie să se încheie în curând, existând avertizări clare despre „nervozitatea pieței care va persista pe tot parcursul iernii”. O altă grijă vine din blocajele lanțului de aprovizionare din industria prelucrătoare care durează deja mai mult decât se anticipase.
Recent, Președintele BCE, Christine Lagarde, reitera că aceste vârfuri inflaționiste sunt „în mare măsură tranzitorii”, fiind împotriva întăririi premature a politicii monetare. Însă, mulți dintre colegi și-au exprimat îngrijorarea că prognozele oficiale ale BCE se vor dovedi prea optimiste, însă mai multe detalii despre poziția sa de politică monetară este așteptată la ședința din luna decembrie.
Cum pot combate guvernele inflația? Prin creșterea salariilor
Un factor cheie care ar putea stopa inflația ar fi creșterea salariilor care, la rândul său, riscă să declanșeze creșteri suplimentare ale prețurilor, se arată intr-o analiză Bloomberg. Este o metodă ce trebuie aplicată cu grijă, în momentul oportun, spune Guvernatorul Băncii Centrale Irlandeze, Gabriel Makhlouf. Iar Banca Nationala a României știe acest lucru, Dan Suciu, purtătorul de cuvant al BNR, mentionand deja aceste riscuri in interventiile sale din această vară. Însă, guvernul de la Bucuresti a decis, deja, majorarea salariului minim. Rămâne să aflăm, probabil in iesiere Guvernatorului BNR din luna noiembrie, dacă decizia guvernului Cîțu a fost pusă în acord cu Banca Națională.
Dan Suciu explica recent ce măsuri aplică deja BNR, setul în 3 pași cuprinse într-un ”protocol medical de tratare a inflației”, așa cum l-a descris purtătorul de cuvânt. “Trebuie să spunem că noi deja suntem în acest protocol. Primul pas, mai ales în situația pandemică și economică complicată a fost să încetăm achiziția de titluri de stat. Am intervenit în piață în cursul anului trecut prin metode neortodoxe, să spunem așa, cumpărând titluri de stat pentru a avea lichiditate, pentru a fi bani la dispoziția statului. Am oprit acel protocol. Al doilea pas este să controlăm lichiditatea din piață. Am anunțat deja acest lucru, că ținem ferm lichiditatea sub control. Suntem în acest proces, deocamdată el funcționează rezonabil în termenii noștri, considerăm că este satisfăcător pentru situația dată.
Al treilea pas este cel de creștere al dobânzii. Este cel mai important instrument, nu am intrat în acest proces și încercăm să ținem cât se poate dobânda la acest nivel. De ce? În momentul în care am crește dobânda de intervenție am determina aproape o deflație pe celelate prețuri. Am complica viața celorlate entități economice, cele care nu țin de energie, de prețurile administrate asupra cărora nu avem nici un control. Dobânda este cel mai puternic instrument și ultimul”, preciza Dan Suciu.
Citeste continuare AICI
Reamintim că Guvernul a adoptat, în 4 octombrie, majorarea salariului minim cu 10% în valoare netă, respectiv cu 138 de lei, începând de la 1 ianuarie 2022, a anunţat ministrul Muncii, Raluca Turcan.
