Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că, la un deceniu şi jumătate de la aderarea la Uniunea Europeană, ţara noastră este încă mult în urmă la incluziunea sau intermedierea financiară, iar românii se află „mult” sub media europeană a populaţiei care face cumpărături online.
„La un deceniu şi jumătate de la aderarea la UE, ţara noastră este încă mult în urmă la incluziunea sau intermedierea financiară. De la momentul aderării europene, am beneficiat de o creştere economică remarcabilă, pornind de la un PIB de circa 100 de miliarde de euro în 2006 până la aproape 270 de miliarde de euro anul acesta, în ciuda celor două crize severe care au intervenit în această perioadă. Sectorul financiar-bancar, cu un rol cheie în mobilizarea resurselor pentru finanţare, a înregistrat şi el o dezvoltare semnificativă.
În aceşti 15 ani, creditul neguvernamental a crescut de aproape patru ori, iar valoarea pieţei bursiere este acum de trei ori mai mare. Însă, România continuă să aibă cea mai mică rată de intermedieri financiare în UE. În prezent, sunt emise aproape 20 de milioane de carduri bancare, iar sectorul e-commerce a depăşit 6 miliarde de euro, dar încă ne aflăm mult sub media europeană a populaţiei care face cumpărături online”, a afirmat şeful statului la prima ediţie a Forumului Educaţiei Financiare, organizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară, Academia de Studii Economice din Bucureşti şi Asociaţia Română a Băncilor.
Potrivit Președintelui, „Forumul educației financiare”, programul lansat astăzi constituie o invitație atât la reflecție, cât și la acțiune conjugată, pentru creșterea nivelului de pregătire într-un domeniu deosebit de important. Educația, financiară sau nu, este despre dezvoltarea de competențe, dar și despre valorificarea lecțiilor cu care ne-am confruntat.
Însă România continuă să aibă cea mai mică rată de intermedieri financiare în Uniunea Europeană.
Este lăudabil că România se poziționează astăzi în rândul statelor europene fruntașe prin introducerea educației financiare ca disciplină obligatorie în școli. Însă, la fel ca și în alte domenii, rezultatele se vor vedea în timp, iar calitatea resursei umane și a materialelor educaționale este cea care va face diferența. De altfel, regândirea abordărilor educaționale, prin raportarea mai pragmatică a elevilor și studenților la realitatea care ne înconjoară, este una dintre direcțiile proiectului România Educată.
Este evident că avem nevoie de competențe financiare și antreprenoriale competitive, de școli de afaceri puternice și de știință economică veritabilă.
Pentru o participare civică activă și responsabilă, inclusiv în legătură cu ofertele politice de soluții economice, este foarte important ca cetățenii noștri să fie bine educați și corect informați din punct de vedere financiar.
Organismele bancare și financiare, aflate zilnic în contact cu clienții lor, cu cetățenii, se pot implica și se implică și ele mai mult. Această interacțiune poate fi bine valorificată prin programe specifice de informare și dialog cu clienții, prin proiecte comune cu universitățile de profil.
Universitățile au fost și rămân deschizătoare de drumuri, cu rol decisiv în formarea competențelor pentru noile generații. Dincolo de programele didactice de formare, universitățile pot lansa dezbateri de viziune pe teme de actualitate, care să aducă un bagaj științific autentic, menit să clarifice și să orienteze dezbaterea publică, deciziile financiare și, foarte important, politicile publice.
Apreciez eforturile făcute, inclusiv preocuparea Legislativului de a avea o zi simbolică a educației financiare. Cred însă că este loc de mai mult și de mai bine în privința inițiativelor și a proiectelor concrete și pragmatice, a mai spus Președintele Klaus Iohannis.
