Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a comentat joi, intr-un briefing de presa, impactul Legii darii in plata asupra mediului financiar bancar, spunand ca beneficiile legii sunt greu de vizualizat in prezent.
„Legea (darii in plata- n.red) se remarca printr-un grad extrem de ridicat de imprecizie. Sunt pusi laolalta cei care nu pot sa plateasca cu cei care nu vor sa plateasca. Cu greu se poate face o evaluare corecta a impactului. Trebuie sa vedem reactiile diversilor debitori, reactiile bancilor. Mi-e greu sa spun care vor fi beneficiile acestei legi”, a declarat joi Guvernatorul BNR Mugur Isarescu, citat de HotNews.ro
Impactul legii darii in plata se simte deja si a inceput sa produca efecte
Prima reactie a pietei financiare – cursul euro. Clientii cu credite in euro sunt cei mai afectati. La fel si consumatorii care platesc facturi indexate la cursul euro. Alt impact resimtit imediat au fost modificarile privind conditiilor de acordare a creditelor. Bancile au reactionat imediat, iar romanii cu venituri medii si mari, care sperau la o achizitie imobiliara, sunt in expectativa. O alta reactie vine din piata imobiliara, acolo unde indexul imobiliar a scazut. Pretul locuintelor a scazut, in unele sectoare ale capitalei, si cu 500 euro/mp.
Si Guvernatorul Isarescu a spus ca miscarile leului dincolo de 4,50 in fata euro sa fie unul din efectele acestei legi, desi a admis ca „analistii care leaga evolutia cursului de darea in plata inseamna ca stiu mai multe decat stim noi aici la BNR”.
Cel mai slab curs pentru leu din ultimele trei luni.
BNR a anuntat, joi, un curs de referinta de 4,5021 lei/euro, in crestere cu circa 1 ban fata de cotatia anterioara si nivel maxim din 4 februarie, leul continuand tendinta de depreciere inceputa dupa votarea legii darii in plata, spun analistii, care se asteaptă la cotatii si mai ridicate in urmatoarea perioada.
„Cu aversiunea globala la risc in plus fata de problemele de pe plan intern, leul ar trebui sa continue sa se deprecieze, posibil spre nivelul de 4,53 lei/euro an urmatoarele saptamani”, afirma analistii ING, intr-un raport publicat joi.
Raportul prezinta noua prognoza trimestriala, care anticipeaza prelungirea valorilor negative ale ratei anuale a inflatiei pana in luna iulie 2016, ca urmare a manifestarii efectelor tranzitorii ale reducerii cotei TVA si ale altor impozite indirecte, precum si a scaderii unor preturi administrate, cum ar fi in domenul energiei. Scenariul de baza prevede o revenire graduala a inflatiei in interiorul intervalului asociat tintei si plasarea in palierul superior al acestuia la finele orizontului de prognoza.
Riscurile asociate proiectiei sunt generate de surse atat interne cat si externe. In plan intern, riscurile enumerate de BNR sunt politicile fiscale si efectele adverse generate de modificarile legislatiei in domeniul financiar.
Pe baza datelor disponibile in prezent si in contextul unor incertitudini sporite, Consiliul de Administratie al BNR a hotarat mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 1,75% pe an si pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
