La a șasea ședință de politică monetară din 2018, Banca Națională a României a revizuit în scădere prognozele privind inflația pe termen mediu și a menținut rata de dobândă de referință la 2.50% și nivelurile ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în RON și valută ale instituțiilor de credit la 8%.
Banca Centrală a atras atenția cu privire la provocările cu care se confruntă politica monetară internă, semnalând o atitudine prudentă pe viitor.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a spus luni că nu poate afirma că nu vor mai exista creşteri ale dobânzii de politică monetară, iar printre motive a menţionat faptul că nu se ştie care va fi situaţia în Europa.
„Eu nu pot să spun în prezent, nu am nicio abilitare de la Consiliul de Administraţie să spun că am câştigat războiul. O bătălie s-a câştigat în sensul că e clar că inflaţia vine în jos. Mai mult de atât nu vă pot spune. Nu mă întrebaţi. Sunt şanse ca într-adevăr să nu mai crească prea mult. Nu pot să vă spun că nu mai cresc dobânzile. Nu sunt suntem în situaţia în care spunem că nu vom mai majora rata dobânzii. Şi să vă spun din ce cauză ca să nu fac un mister mare din asta. Nu ştim ce se întâmplă în Europa. Nu ştim ce înseamnă cuvântul normalizare. Acolo inflaţia în Zona Europa e aproape 2%, unu şi ceva, şi dobânzile sunt zero. Deci au dobânzi real negative de -1,5%. Dacă noi ajungem cu inflaţia spre 3,5% şi dobânda să zicem rămâne la 2,5%, vom avea şi noi dobânzi real negative calculate în felul acesta. Dar nu ştim cum vor fi dobânzile în piaţă. S-ar putea ca prin controlul lichidităţilor să avem dobânzi în piaţă de 3,5%. Inflaţie de 3,5% şi dobânzi de 3,5%. Este şi acesta o imponderabilă”, a spus Mugur Isărescu citat de Agerpres.ro
Potrivit acestuia, Polonia şi Ungaria au inflaţie de peste 2% şi nu au majorat dobânzile.
Guvernatorul a precizat că dacă România va lua decizia de a majora dobânzile şi a le face real pozitive, atunci s-ar putea confrunta cu intrări de capitaluri străine, care iniţial vor aprecia cursul, dar ar putea crea o altă problemă în condiţiile în care exporturile cresc mai încet decât importurile.
