Pentru tot mai mulți economiști un lucru este clar: următoarea criză vine și este esențial să înțelegem ce s-a întâmplat, ce ne-a lovit în 2008 și să fim pregătiți. Eșecul Lehman Brothers din 2008 a răsculat piețele globale, reamintesc analiștii financiari în aceste zile. Americanii au retrăit momentele și cred ce va veni, nu va fi la fel.
Sigur, în prezent autoritățile de reglementare mondiale au forțat băncile să se capitalizeze și să întărească regulile și reglementările privind asumarea riscurilor.
Însă, am ajuns din nou în impas. Lumea este plină de datorii, volatilitate, avem datoria Chinei și vorbim apăsat despre Brexit, vedem conflicte comerciale la nivel global. Oricare dintre aceste cauze ne-ar putea arunca într-o nouă criză economică.
Din SUA în Europa și Japonia, băncile centrale au apelat la măsuri fără precedent pentru a menține economiile mari pe linia de plutire. În timp ce unii analiști indică China și sistemul său de îndatorare ca fiind următorul punct de criză, alții sugerează că nivelurile ridicate ale datoriei globale vor împinge economiile în impas. Alți analiști văd ca posibile cauze prețurile nerealiste ale acțiunilor, precum și economiile emergente.
În prezent, datoria globală a atins un record – 247 trilioane de dolari în primul trimestru al anului 2018, sau 318% din PIB-ul mondial, semnificativ mai mare decât înainte de criza din 2007. Din această cifră, sectorului nefinanciar îi revine suma de 186 de miliarde de dolari.
Băncile europene și-au scăzut datoria și au majorat capitalul, după căderea Lehman, așa că, în teorie, băncile de azi sunt în poziții mai sigure decât acum 10 ani, consideră economiștii europeni.
Rămân însă temeri active. În unele țări din zona euro, cum ar fi Grecia, Cipru sau Italia, creditele neperformante sunt încă foarte ridicate, provocând dureri de cap, iar profitabilitatea unor bănci, vezi cazuri în Germania, este încă foarte scăzută.
Cel mai ridicat nivel al creditelor neperformante – 721 de miliarde de euro – se înregistrează în Italia, Grecia, Cipru şi Portugalia
Un raport al Parlamentului European, din martie anul trecut, a arătat ca nivelul creditelor neperformante este în scădere: de la nivelul record de 7,5% în 2012, până la 4,2 % la sfârșitul lunii septembrie 2017. La finalul anului 2017, rata creditelor neperformante în Europa se situa la 3,7%. Mai mult, actuala medie a UE se situeaza chiar sub media mondială de 3,74%, arătând că rata creditelor neperformante nu mai reprezintă doar o problemă europeană.
Unde este următoarea criză?
După Lehman, zece ani mai târziu, toată lumea încearcă să înțeleagă unde sunt riscurile. Jay Bryson, economist la Wells Fargo Securities, afirmă: „nu cred că următoarea criză va arăta ca ultima”.
„Băncile sunt mai mici, au mai mult capital, sperăm că vor fi mai bine pregătite pentru a face față oricăror furtuni financiare care vin”, țină să specifice și Russell Downs, partener la compania PwC.
Daniel Lacalle, economist-șef și agent de investiții al Tressis Gestion, afirmă:
„Băncile centrale au decis capitalizarea băncilor și deci consolidarea bilanțurile lor. Cu toate acestea, nu au fost suficient de rapide și rămân provocări. Creditele non-performante în Europa sunt mai mult decât duble față de toate creditele din SUA, expunerea la datoria suverană și riscurile economiilor emergente rămân prea mari și marjele de venit net sunt foarte slabe „, afirmă Gestion pentru CNBC.
În martie 2018, co-fondatorul Microsoft spunea ca în viitorul apropiat vom avea o altă criză financiară similară celei din 2008. „Este greu de spus când, dar aceasta este o certitudine”.
Despre următoarea criză, statele vulnerabile, gata să aprindă, din nou, lumea economică – China, Italia, Turcia, SUA – și alte potențiale riscuri ce merită analizate, citești în numărul viitor al Revistei BankingNews.
Analiza integrală va fi publicată în Revista BankingNews, ediția lunii septembrie din 2018.
