Potrivit analiștilor OTP Bank, creșterea economiei locale va încetini în primul semestru al anului, din cauza unei creșteri mai slabe a cheltuielilor gospodăriilor, a investițiilor și a comprimării ratei de creștere a exporturilor. Tendința se înscrie pe aceeași linie cu recenta scădere a activității economice la nivel internațional, unde problemele din sectorul bancar global ar putea provoca riscuri suplimentare de reducere a creșterii.
Chiar dacă va încetini în primele șase luni, creșterea PIB are perspective bune pentru o redresare ulterioară și este de așteptat ca creșterea PIB aferentă întregului an să ajungă la 2,8%. La acest rezultat va contribui faptul că inflația are o tendință descendentă, urmând să ajungă la nivelul de 6,5% la finalul anului, în urma estompării efectelor de bază și a reducerii presiunii asupra prețurilor.
Rata de politică monetară ar putea rămâne la nivelul actual până la jumătatea anului
Ratele dobânzilor vor rămâne stabile în prima jumătate a anului, după ce Banca Națională a României a oprit ciclul de creștere a ratei de referință. Rata de politică monetară ar putea rămâne la nivelul actual până la jumătatea anului; ulterior, se pare cel mai probabil să avem un mediu cu dobânzi în scădere, ceea ce va ajuta și la revenirea economică.
Performanța PIB a anului trecut, când România a consemnat o creștere de 4,8%, a fost susținută de sectoarele de servicii, retail și construcții, în timp ce industria și agricultura au avut un impact negativ. În 2023, producția din industrie și agricultură va înregistra creșteri ușoare, sectorul de retail ar putea crește într-un ritm stabil, în timp ce serviciile și construcțiile vor înregistra o încetinire.
„Din perspectiva cheltuielilor, explicația pentru încetinirea creșterii economice din acest an vine din consumul privat al gospodăriilor, unde creșterea cheltuielilor va încetini în directă relație cu puterea de cumpărare mai slabă și încetinirea creditării. În același timp, nivelul tarifelor pentru energie s-a stabilizat după ajustările de consum la nivel european, conjugate cu efectele unei ierni mai blânde și o cerere mai mică de GNL din Asia. În general, se pare că situația gravă de pe piața energiei din urmă cu câteva luni a trecut. O nouă apreciere, moderată, a prețurilor la energie ar putea avea loc în ultima parte a anului, când majoritatea rezervelor de gaz vor fi reumplute înaintea începerii iernii”, au declarat analiștii OTP Bank.
Efectul prețurilor pentru energie și combustibili asupra gospodăriilor se va estompa
În primele luni ale anului inflația a încetinit în ianuarie la 15,1%, apoi a crescut din nou la 15,5%, stimulată de efectele de bază în prețurile la energie. Inflația de bază (măsurată prin HICP excluzând elementele volatile) s-a situat la 8,9% și era încă în creștere.
„Analizând componentele cheie ale perspectivei inflației, ne putem aștepta ca efectul prețurilor pentru energie și combustibili asupra gospodăriilor să se estompeze încă din primul trimestru al anului, urmând ca din trimestrul doi să vedem o contribuție negativă mai mică a inflației energiei și combustibililor în indicele prețurilor de consum anual. Prognoza arată că proporția prețurilor serviciilor va rămâne relativ constantă pe parcursul întregului an, în timp ce impactul prețurilor alimentelor și al bunurilor nelegate de energie se va reduce treptat, mai ales din al doilea semestru. Prin urmare, un declin rapid al inflației este estimat din luna aprilie”.
Ne așteptăm ca rata de referință a BNR să rămână neschimbată la următoarele două reuniuni de politică monetară
În acest context, Banca Națională a realizat la începutul anului ultima majorare, de 0,25% a ratei de referință, încheind astfel ciclul de creștere din ultimul an, menit să țină sub control avântul inflaționist. „Ne așteptăm ca rata cheie să rămână neschimbată la următoarele două reuniuni de politică monetară și reduceri mai mici ale ratei în a doua jumătate a anului. Prețurile pieței bazate pe curba randamentelor sugerează, de asemenea, sfârșitul ciclului de creștere a ratei”.
Pe piața muncii, creșterea ocupării forței de muncă a încetinit, reflectând o activitate de reducere a cererii, iar rata șomajului a crescut ușor până la sfârșitul anului, pentru a se stabiliza ulterior. Creșterea salariilor a revenit substanțial în ianuarie, la 15% și, având în vedere încetinirea inflației, salariile reale au încetat să scadă după 6 luni de declin. Ne așteptăm ca această tendință să continue pe parcursul anului, deoarece inflația va încetini în continuare, în timp ce creșterea salariilor rămâne robustă.
„Acest context, cu rate ale dobânzii mai ridicate în al doilea semestru din 2022, a condus la o încetinire bruscă a creditării. Deși datele din 2023 reflectă o corecție în sectorul corporativ, creditele de consum și cele ipotecare au rămas la un nivel redus. Ne așteptăm ca situația pentru ultimele două segmente amintite să se schimbe de abia în a doua jumătate a anului, odată ce nivelul dobânzilor poate începe să scadă.”
