Impactul pandemiei COVID-19 și al măsurilor restrictive impuse s-a resimțit și în comportamentul financiar al românilor în ceea ce privește gestionarea cheltuielilor și obiceiurile de economisire. Românii nu au mai reușit să economisească, așa cum o făceau înainte de pandemie, iar cifrele aproape că s-au înjumătățit față de o periodă normală, arată un studiu comandat de ARB.
Influența crizei sanitare și economice va schimba însă și comportamentul consumatorilor. Iar acest lucru deja se observă. Datele arată o creștere a înclinației spre economisire, o accelerare a vitezei de creștere a depozitelor, cu până la 15%, atingînd noi maxime istorice.
Alarmant este timpul de economisire ales cu precădere de toți deponenții. Majoritatea opteaza pentru termene scurte, până într-un an, ceea ce denotă că banii sunt destinați cheltuielilor imediate, nicidecum pentru investiții sau achiziții importante.
Potrivit studiului, în perioada pandemiei, aproximativ patru din zece români au reușit să facă economii (39%), în condițiile în care înainte de pandemie, într-o lună obișnuită, două treimi dintre respondenți (68%) reușeau să economisească, relevă Studiul Digitalizarea sistemului bancar în percepția românilor realizat în luna decembrie 2020 de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) și comandat de Asociația Română a Băncilor (ARB).
Bărbații și persoanele care locuiesc în mediul urban reușesc în mai mare măsură să economisească în timpul pandemiei.
Dacă ar dispune de o sumă mare de bani și ar dori să economisească, 28% dintre români i-ar investi în educația proprie sau a membrilor familiei, 23% dintre respondenți ar depune banii la bancă, 16% ar avea inițiative antreprenoriale și 10% ar cumpăra valută, restul fiind utilizați în diverse scopuri. Doar 9% dintre respondenți ar ține banii la saltea.
Pentru constituirea unui depozit bancar, trei sferturi dintre clienți preferă interacțiunea directă cu funcționarul bancar (78%), 14% doresc interacțiune de tip on line și pentru 1% dintre români este indiferentă metoda de interacțiune, iar pentru 7% din cei intervievați nu este cazul.
Sondajul de opinie a fost realizat în luna decembrie 2020 pe un eșantion de 1.479 respondenți adulți, dintre care 1.158 sunt utilizatori de servicii bancare, eroarea maximă tolerată fiind de +/- 2,8%.
În pofida scăderii ponderii persoanelor care economisesc, pandemia COVID-19 a determinat o accelerare a vitezei de creștere a depozitelor clienților până la 15%, în ritm anual, cu 3-4 puncte procentuale peste nivelul de dinainte de pandemie. Soldul depozitelor este cifrat la 410 miliarde lei, potrivit datelor la luna noiembrie 2020.
Avansul mai rapid al economisirii în contextul pandemic arată că populația și companiile au văzut sistemul bancar românesc ca o centură de siguranță, fiind depozitarul banilor acestora, nu numai un amortizor de șoc al crizei de sănătate prin sprijinul acordat clienților care au întâmpinat probleme de lichiditate și prin finanțările noi acordate.
Două treimi din economiile populației și companiilor sunt realizate în moneda națională, restul economiilor fiind constituite în valută.
Majoritatea depozitelor sunt constituite pe termene scurte, de sub un an.
Aproximativ 61,4% din soldul economiilor din bănci sunt constituite de populație. Numărul deponenților la instituțiile de credit participante FGDB se cifrează la 14,9 milioane, din care 13,8 milioane reprezintă deponenți persoane fizice, la finele trimestrului trei al anului trecut. Un deponent care are depozite la mai multe bănci este luat în evidenţă în statistică de mai multe ori. Plafonul de garantare a depozitelor este de 100.000 euro, echivalent în lei, per deponent per bancă.
Potrivit ARB, sistemul bancar asigură intermediarea financiară, unul dintre principalele obiective fiind protejarea economiilor populației și ale companiilor. Băncile din România dispun de resursele necesare pentru creditare, indicatorul credite/depozite fiind plasat la 68,88% la finele lunii septembrie 2020, în timp ce indicatorul de solvabilitate este de aproape trei ori peste minimul admis, fiind de 22,76%.
Datorită specificului activității sale și legislației în domeniu, industria bancară are un rol cheie în buna funcţionare a mecanismelor economice şi financiare, cu impact deopotrivă asupra evoluţiilor macroeconomice, a dinamicii mediului de afaceri şi a îmbunătăţirii gradului de prosperitate economică din România.