Bogdan Căpraru, Profesor Universitar Doctor la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași și membru în cadrul Consiliului Fiscal din România, vorbește pe larg, într-un interviu acordat publicației BankingNews, despre principalele provocări pentru băncile din România în următorii ani și despre cât de pregătite sunt instituțiile de credit pentru a face față acestora. Totodată, profesorul universitar face un bilanț al ultimilor ani, perioadă plină de incertitudine, generate de șocurile aplicate economiei locale de pandemie, război, inflație, creșterea dobânzilor și criza energetică.
BankingNews: Cum arată industria bancară după cei trei ani de crize inedite (pandemia de coronavirus, războiul din Ucraina, inflație, creșterea dobânzilor, criza energetică)? Cum considerați că s-au comportat băncile în toată această perioadă și cum apreciați bilanțul sistemului bancar în această perioadă (2020-2022) plină de incertitudini?
Bogdan Căpraru: În ciuda tuturor vicisitudinilor, arată destul de bine! Dacă e să ne uităm la cifrele din ultimul Raport asupra stabilității financiare al Băncii Naționale a României, vedem că băncile românești s-au întărit, în special din perspectivă prudențială. Nivelul ratei fondurilor proprii totale era de 21,5% în septembrie 2022, iar cel al creditelor neperformante s-a aflat pe un trend descendent pe perioada pandemiei, de la 4,1% în decembrie 2019 la 2,8% în septembrie anul trecut. Acest trend a fost susținut mai puternic de segmentul creditelor companiilor, pe fondul menținerii relativ constante al celui al creditelor de consum și ipotecare. Astfel constatăm o reziliență a mediului de afaceri românesc în fața provocărilor aduse de către aceste crize succesive. De asemenea, gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante era de 65,9% în septembrie 2022, cu 22 puncte procentuale peste media UE.
Băncile au fost tot mai aproape de clienți
Băncile au fost tot mai aproape de clienți, atât persoane fizice, cât și juridice. Acest lucru este dovedit și de rata restructurărilor de credite de 2,2 % comparativ cu media UE de 1,7 %, demonstrând o înclinație mai mare a băncilor către negocierea cu clienții. Totodată, sectorul bancar a avut, am putea zice, o relație de parteneriat cu guvernul în susținerea datoriei publice interne și a unor programe guvernamentale menite să sprijine social și economic populația și IMM-urile (gen IMM Invest, Noua casă etc.). Desigur, acest fenomen a adus și o creștere a expunerii băncilor către sectorul public de aproape 36% din active față de 19,4% în anul 2018 (expunere directă și garanții acordate).
Cu toate acestea nu s-a manifestat un efect de evicțiune (crowding-out), deoarece creșterea expunerii a fost determinată de sprijinul pe care autoritatea guvernamentală l-a dat economiei pentru a trece peste greutățile aduse de efectele pandemiei. Creșterea dobânzilor pe piață ca urmare a inflației au impactat negativ valoarea portofoliului de titluri de stat, ajunsă la aproximativ 19% din active în septembrie 2022. Acest efect este doar unul „pe hârtie”, poate aduce pierdere băncii doar în situația în care decide să vândă titluri pe piața secundară. Menținerea lor în portofoliu până la scadență nu afectează banca din această perspectivă. Ponderea mai ridicată a titlurilor de stat în activele băncilor românești are și aspecte pozitive, din perspectiva poziției de lichiditate și a activelor ponderate la risc.
Nu trebuie să uităm faptul că suntem încă sub anestezia măsurilor de plafonare a prețurilor la energie
BankingNews: Cum se va derula anul 2023 din punctul de vedere al riscurilor care contribuie la alcătuirea costurilor de finanțare din România și cum vor evolua costurile de finanțare la nivelul pieței locale, luând în calcul incertitudinile amintite?
Bogdan Căpraru: Alături de inflație, care lovește deopotrivă toate țările lumii la acest moment, deficitele gemene și creșterea accentuată a datoriei publice din ultimii ani reprezintă unele dintre cele mai importante pericole la adresa costului de finanțare și a cursului de schimb. Investitorii externi se uită în special la acești indicatori, care pot mări riscul de țară.
Scăderea cererii de credite noi, coroborată cu creșterea atractivității din ultimul timp a depozitelor ca urmare a evoluțiilor în sus a ratelor de dobândă bonificată ar putea duce la creșterea lichidității din sistem. Acest fenomen va mai domoli din tensiunile de pe piața monetară interbancară, iar dobânzile se vor mai diminua, însă cu siguranță nu la nivelurile de dinainte de perioada creșterii accentuate a prețurilor. Trebuie să ne obișnuim cu niveluri mai înalte ale dobânzilor.
Eventualele diminuări de dobânzi sunt legate, bineînțeles și de evoluțiile inflației, care, se pare că va ajunge la o singură cifră pe parcursul acestui an, conform previziunilor. Ultimul Raport asupra inflației invocă faptul că piețele internaționale de energie s-au detensionat în ultimul timp. Însă, nu trebuie să uităm faptul că suntem încă sub anestezia măsurilor de plafonare a prețurilor la energie, măsuri care nu se știe cât timp vor mai fi aplicate, având în vedere angajamentele guvernului de diminuare a deficitului bugetar. Aceste subvenții atârnă greu în construcția bugetară, deși sunt compensate de taxarea așa-ziselor „windfall gains” din sector.
2023 va sta sub semnul precauției
BankingNews: În ciuda acestor vremuri tulburi și a vicisitudinilor de la tot pasul, creditarea a accelerat în toți acești ani mult peste așteptări. De unde vine această evoluție și ce a stat la baza ei? Care sunt previziunile dumneavoastră în privința evoluției creditării în 2023, defalcat pe retail și corporate?
Bogdan Căpraru: Lockdown-ul a determinat o parte a populației să economisească ca urmare a restricțiilor de mobilitate și, în cazul unora, să își schimbe stilul de viață, preferând să se mute de la apartament la casă sau în locuințe mai spațioase. Astfel, putem explica o parte din creșterea cererii pentru credite imobiliare pentru persoane fizice, mai ales prin programul Noua Casă.
Firmele, la rândul lor, au căutat modalități de supraviețuire sau alte oportunități de dezvoltare în noile condiții. Programele de tip IMM Invest au sprijinit acest demers.
Probabil 2023 va sta sub semnul precauției, mulți clienți, atât retail, cât și corporate amânând deciziile de achiziții și investiții până când inflația și dobânzile se vor mai reașeza.
BankingNews: Cât de atractivă mai este economisirea în condițiile date și de ce este important ca oamenii să continue să pună bani deoparte? Ce așteptări aveți în această privință?
Bogdan Căpraru: Inflația a tăiat din venitul disponibil al populației prin creșterea cheltuielilor de consum și, în cazul unora, a ratelor la credite, lăsând o tot mai mică parte aferentă economisirii. Astfel, de la perioada din timpul pandemiei când, ca urmare a restricțiilor, cheltuielile de consum au scăzut, populația economisind mai mult, am trecut la o situație opusă.
Românii nu mai au acel comportament din perioada hiperinflaționistă a economiei românești
Cu toate acestea, acolo unde există posibilitatea, economisirea va crește, din cel puțin două motive: precauția datorită situației incerte din economie, precum și o creștere a ratelor de dobândă la depozite (în cazul unor bănci fiind semnificativă), la titluri de stat etc. Pentru investitorii mai inițiați, bursa și fondurile de investiții sunt o alternativă. Cred că anul acesta economisirea se va manifesta asimetric în rândul populației, funcție de partea de venit disponibil rămasă după efectuarea cheltuielilor lunare, plata ratelor la credite etc.
Din fericire nu avem acel comportament din perioada hiperinflaționistă a economiei românești, când, de frica devalorizării, partea economisită era aruncată în consum prin achiziția în special a unor bunuri de folosință îndelungată sau preschimbată în valută, amplificând spirala inflaționistă. Așteptările inflaționiste se pare că sunt în scădere.
BankingNews: Orice criză trebuie privită și ca o oportunitate. Pornind de la această viziune, vă rog să ne precizați ce oportunități pot fi exploatate în prezent și care sunt factorii favorabili pe care ar trebui să îi exploatăm pentru dezvoltarea economiei locale (fonduri europene, PNRR, atragerea de investiții, etc.)?
Bogdan Căpraru: Una dintre cauzele inflației este cea a rupturilor din lanțurile de aprovizionare, în special în relația cu economia Chinei. Cheltuielile de transport în creștere din cauza amplificării prețurilor la combustibili și lockdown-ul prelungit au menținut această stare de fapt cu această țară. China reprezintă în continuare un actor foarte important pe piața comerțului internațional. De asemenea, conflictul din Ucraina a determinat închiderea unor afaceri din cele două țări beligerante de către anumite companii multinaționale. Ar trebui să profităm de acest lucru prin strategii de near shoring și friend shoring. E momentul să regândim și structura economiei către domenii care aduc valoare adăugată ridicată.
PNRR va juca un rol foarte important în acest demers nu doar prin anvergura resurselor financiare aduse, dar și prin destinația acestora prestabilită prin program, precum și prin îndeplinirea unor condiții de reforma, jaloane obligatoriu de respectat. În același timp, vine și cu unele riscuri, în caz că România nu își va îndeplini o parte din angajamente, cum ar fi riscul reputațional.
Băncile, în calitatea lor de furnizor de credite și servicii bancare, participante sau nu la programele guvernamentale de sprijin economic sau în calitate de cofinanțator pentru proiectele finanțate prin fonduri europene, vor trebui să fie orientate către aceste posibile scenarii.
Digitalizarea și sustenabilitatea schimbă modelul de business al băncilor
BankingNews: Care sunt principalele provocări pentru băncile din România în următorii ani și cât de pregătite sunt instituțiile de credit pentru a face față acestora?
Bogdan Căpraru: Cred că băncile românești vor fi încercate de multe provocări în anii ce vin, unele dintre ele și acompaniate de unele riscuri. În primul rând continuarea procesului de digitalizare va trebui realizată prin trecerea la nivelul următor, prin implementarea mai largă a inteligenței artificiale în procese, în special în interfața cu clienții. Conceptul de open banking va fi tot mai prezent.
Acest lucru va fi cu cerințe de resurse suplimentare, atât financiare, cât și umane. Investițiile în tehnologie, echipamente și securitate cibernetică se vor regăsi în bugetele băncilor în creștere, iar preocuparea pentru departamentele de resurse umane se va îndrepta tot mai mult pentru dezvoltarea abilităților digitale ale angajaților din bănci. Profilul „bancherului” va trebui musai să conțină și astfel de skills-uri.
Un alt trend este orientarea tot mai pregnantă a activității de finanțare către ceea ce înseamnă ESG (ESG – environmental, social, governance). Astfel, băncile vor promova tot mai mult produsele de creditare cu această destinație, atât pentru firme, cât și pentru populație, folosind în același timp instrumente specifice de mobilizare de resurse (obligațiuni verzi, depozite verzi etc.). Acest trend va fi dublat și de o schimbare în ceea ce privește reglementarea, în special în materie de cerințe de adecvare a capitalurilor.
De asemenea, modelele de evaluare a riscurilor vor fi recalibrate cu noua orientare. Din punctul meu de vedere, această schimbare de viziune cu privire la reorientarea finanțării oferite de bănci va trebui să găsească un echilibru între stimulare și penalizare, să fie graduală și predictibilă. În caz contrar, ar crea șocuri în activitatea bancară și bilanțul băncilor.
Băncile vor trebui să își orienteze strategia de obținere de venituri într-o mai mare măsură din comisioane
Schimbarea modelului de business al băncilor ar trebui să se realizeze și pe alte căi. Orientarea către finanțarea de activități ce respectă principiile ESG trebuie dublată și de cea către domeniile care aduc valoare adăugată ridicată, lucru care va ajuta la creșterea intermedierii financiare, atât cantitativ, cât și calitativ.
Totodată, băncile vor trebui să își orienteze strategia de obținere de venituri într-o mai mare măsură din comisioane, speze bancare și alte surse de venit reieșite din activitatea prestată. Momentan, cea mai mare parte a profiturilor e adusă de veniturile din dobânzi. Acest lucru nu trebuie neapărat realizat prin „scumpirea” produselor și serviciilor, ci și prin oferirea și de alte servicii atașate produselor actuale cu o mai mare valoare adăugată sau noi produse inovative. În același context, văd și orientarea către oferirea de produse și servicii în ecosistem, co-branding, alianțe cu parteneri din alte domenii de activitate, în special non-bancari.
Băncile ar putea fi confruntate și cu o posibilă creștere a creditelor neperformante în viitorul apropiat. Această realitate ar putea fi determinată de incapacitatea unor clienți de a-și plăti ratele la credite ca urmare a creșterii ratelor de dobândă. Acest lucru va depinde în primul rând de evoluția inflației și a prețurilor la energie. De asemenea, unele firme se vor confrunta și cu insolvențe declanșate ca urmare a creșterii costurilor de producție și a rupturilor din lanțurile de aprovizionare.
Deși costurile mărite cu energia deja au fost incorporate în prețuri, menținerea/creșterea acestora în continuare va impacta negativ economia. Cum spuneam mai devreme, deocamdată suntem sub anestezia schemelor de compensare la energie. Unele companii nu vor putea susține costurile mai mari prin prețuri competitive în contextul unei puteri de cumpărare a clienților erodate. În acest context, o dificultate în plus va fi adusă de menținerea cadrului legislativ nefavorabil în privința procesului de cesiune a creanțelor.
După cum știm, în cazul creanțelor cesionate, pierderea netă reprezentând diferența dintre prețul de cesiune și valoarea creanței cesionate este deductibilă în limita unui plafon de 30% din valoarea acestei pierderi. Curățarea bilanțurilor de credite neperformante va rămâne în continuare o misiune dificilă pentru instituțiile de credit din România.
