Astăzi, România începe discuțiile cu reprezentanții Standard & Poor’s pentru evaluarea ratingului de țară. De la ora 16:00, premierul interimar Ilie Bolojan se va întâlni cu delegația agenției. S&P este ultima dintre cele trei mari agenții de rating care analizează în această toamnă situația României, după Fitch și Moody’s. Știm deja că verdictul va fi anunțat pe 2 octombrie.
Criza politică pune bețe în roate ratingului de țară
Din punct de vedere tehnic, România se află la o singură treaptă de categoria „junk”, nerecomandată investițiilor. Din punct de vedere economic, execuția bugetară oferă Guvernului argumente pentru păstrarea ratingului. Problema pe care autoritățile trebuie să o explice este însă una politică: după mai bine de patru luni de criză, România nu are încă un guvern cu puteri depline și nici certitudinea că bugetul pentru 2027 va continua reducerea deficitului.
S&P evaluează în prezent România cu „BBB-” pentru datoria pe termen lung și cu „A-3” pentru datoria pe termen scurt, perspectiva fiind negativă. BBB- este ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. O retrogradare cu o treaptă a ratingului pe termen lung, de la BBB- la BB+, ar trimite România în categoria speculativă, cunoscută drept „junk”.
Ce va analiza S&P
Discuțiile vor include întâlniri cu Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, directorul general al Trezoreriei Statului, Ştefan Nanu, şi consilierul onorific al premierului, Ionuţ Dumitru. Agenția va analiza cifrele bugetare – date inclusiv despre inflație și puterea de cumpărare – dar și capacitatea viitorului guvern de a continua corecția fiscală și de a construi un buget credibil pentru anul viitor.
Cât de aproape este România de retrogradare
Răspunsul scurt: suntem foarte aproape din punctul de vedere al calificativului, dar retrogradarea poate fi evitată.
Răspunsul mai lung. România are în continuare rating recomandat investițiilor din partea S&P, Fitch și Moody’s, însă toate cele trei agenții au plasat țara pe ultima treaptă a acestei categorii și au asociat calificativului o perspectivă negativă.
În favoarea României cântărește evoluția deficitului. După primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar a coborât la 2,34% din PIB, de la 3,99% în aceeași perioadă din 2025. Diferența nominală este de peste 28 de miliarde de lei, iar investițiile publice au crescut cu aproape 15 miliarde de lei.
„Strict pe cifrele la zi și pe execuția bugetară de până acum, nu ar fi niciun motiv de reducere a ratingului”, a declarat economistul Ionuț Dumitru, consilier al premierului interimar Ilie Bolojan, într-o intervenție la Digi24. El a explicat că agențiile urmăresc implicațiile crizei politice asupra consolidării fiscale, nu confruntările politice în sine.
Riscul vine, așadar, din ceea ce urmează: cât va mai dura formarea unui guvern, cine va pregăti bugetul pentru 2027 și dacă măsurile de reducere a deficitului vor continua.
Analista Fitch, Malgorzata Krzywicka, avertiza recent, într-o declarație pentru Bloomberg, că fiecare săptămână de criză politică ridică pragul pe care România trebuie să-l treacă pentru a-și păstra ratingul. Fitch estimează că deficitul ar trebui redus suplimentar cu aproximativ 1,5 puncte procentuale din PIB pentru ca datoria publică să se stabilizeze pe termen mediu.
INFO BankingNews: România nu intră la discuțiile cu S&P cu cifre bugetare care să justifice automat o retrogradare, ci cu o problemă de credibilitate privind viitorul. Agenția trebuie convinsă că reducerea deficitului va continua și după instalarea unui nou guvern.
Daniel Dăianu: S&P nu se va grăbi cu un downgrade
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, crede că S&P va aștepta să vadă România reușește să formeze un guvern și ce politică economică va fi inclusă în bugetul pentru 2027. „Prima urgență a țării este să avem guvern”, a declarat Daniel Dăianu la conferința NewMoney Talks „Indexul Sentimentului Economic NewMoney – INSCOP”, ediția a doua.
Predicția sa este că agenția nu se va grăbi să retrogradeze România, dacă va exista perspectiva unui guvern stabil și a continuării ajustării fiscal-bugetare. În schimb, intrarea într-un proces pentru organizarea alegerilor anticipate ar prelungi criza cu mai multe luni. „Tocmai intrarea într-o zodie a alegerilor anticipate poate să conducă la un downgrade. Adică ne jucăm cu focul”, a avertizat președintele Consiliului Fiscal.
Dăianu a atras atenția și asupra dependenței României de finanțarea externă. Atunci când statul nu își poate acoperi necesarul de bani numai de pe piața internă, trebuie să convingă investitorii străini să cumpere datoria României. Într-o asemenea situație, ratingul și încrederea investitorilor devin esențiale.
Piața cere deja României dobânzi de „junk”
Chiar dacă România păstrează oficial ratingul recomandat investițiilor, investitorii cer deja dobânzi comparabile cu cele plătite de unele state din categoria speculativă.
Randamentul obligațiunilor românești pe zece ani a depășit în septembrie pragul de 7%, iar la jumătatea lunii ajunsese la aproximativ 7,35%, ca mai apoi s urce la 7,44%. Contractele prin care investitorii se protejează împotriva riscului de neplată al României – CDS-urile – aveau cel mai ridicat cost dintre cele peste 60 de state cu rating investment grade urmărite în analiza citată de Bloomberg.
Înainte de a intra în sala de discuții, inistrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susținea că România are „argumente serioase” pentru menținerea ratingului, în special reducerea deficitului și faptul că ținta de 6,6% din PIB pentru acest an este considerată realizabilă inclusiv de agențiile de rating.
El admite însă că dobânzile mai mari devin o povară pentru buget. „Nu este un risc pentru pensii și salarii în acest moment, dar nici nu putem ignora faptul că ne cresc costurile de finanțare”, a declarat joi Alexandru Nazare.
Poate ar fi cazul să ne reamintim că, în primele 7 luni, cheltuielile statului cu dobânzile au depășit deja 40 de miliarde de lei, în creștere cu peste 26%.
Ce ar însemna „junk” pentru fiecare român
O retrogradare nu ar însemna că România intră imediat în incapacitate de plată și nici că pensiile sau salariile nu ar mai fi achitate. Efectele s-ar transmite treptat în economie.
Dar ce te-ar costa pe tine?
Mai mulți bani din buget pentru dobânzi. Statul ar trebui să ofere randamente mai mari pentru a convinge investitorii să-l împrumute. Banii suplimentari plătiți pentru dobânzi nu ar mai putea fi folosiți pentru spitale, școli, drumuri sau alte investiții. În timp, Guvernul ar putea fi obligat să reducă unele cheltuieli, să amâne proiecte sau să caute venituri suplimentare din taxe. Pe care le achităm noi toți.
Credite mai greu de ieftinit. O retrogradare nu ar majora automat, a doua zi, ratele tuturor românilor. Costul mai mare al riscului de țară se poate transmite însă către finanțarea băncilor și a companiilor. Creditele noi, în special cele cu dobândă fixă pe termen lung, ar putea rămâne mai scumpe, iar scăderea dobânzilor din economie ar deveni mai lentă.
Presiune asupra leului. Efectele incertitudinii se văd deja și pe piața valutară. Miercuri, 23 septembrie, euro a urcat la 5,2788 lei, cu 1,41 bani peste cotația precedentă. Leul a atins astfel cea mai slabă cotație din istorie în raport cu moneda europeană.
Adrian Codirlașu, președintele CFA România, a declarat pentru Agerpres că deprecierea ar putea avea legătură cu retragerea unor investitori străini de pe piața titlurilor de stat. Economistul a pus alături două evoluții: randamentul obligațiunilor României pe zece ani a urcat la 7,44%, în timp ce leul s-a depreciat în raport cu euro. Potrivit explicației sale, este posibil ca unii investitori străini să fi vândut obligațiunile deținute în lei, apoi să fi schimbat banii în valută pentru a-i retrage din România.
O retrogradare la „junk” ar putea amplifica un asemenea mecanism: vânzări de titluri românești, schimbarea leilor în valută și presiune suplimentară asupra cursului. Un leu mai slab înseamnă importuri mai scumpe, de la energie și carburanți până la alimente, electronice sau vacanțe. Pentru persoanele și companiile care au plăți în euro, costurile ar crește.
Titluri de stat mai bine remunerate, dar cu un risc mai mare. Statul ar putea fi nevoit să ofere dobânzi mai atractive la noile emisiuni Fidelis și Tezaur. Pentru populație, randamentul mai mare poate părea un avantaj, dar el reflectă un risc mai ridicat și costuri mai mari suportate din buget.
O decizie negativă a S&P nu ar anula automat calificativele investment grade acordate de Fitch și Moody’s și nu ar obliga toți investitorii să vândă imediat titlurile românești. Semnalul transmis piețelor ar fi însă puternic, iar următoarele evaluări ale celorlalte agenții ar deveni și mai importante.
INFO BankingNews: Pentru românul obișnuit, retrogradarea nu ar veni sub forma unei facturi pe care scrie „junk”. Nota de plată s-ar vedea însă în viața de zi cu zi. Presiunea asupra leului ar scumpi importurile, de la alimente și energie până la carburanți. Un curs mai slab ar putea alimenta din nou inflația, iar BNR ar avea mai puțin spațiu pentru reducerea dobânzilor. Treptat, am putea regăsi efectele în credite care rămân scumpe, prețuri mai mari, investiții amânate și un buget public din care o parte tot mai mare merge către plata datoriei și a dobânzilor.
Miza reală: bugetul pentru 2027
Discuțiile cu S&P nu se rezumă la execuția bugetară din acest an, acela deja este acceptat. Agenția vrea să afle dacă România va avea un guvern capabil să pregătească un buget credibil pentru 2027 și să continue reducerea deficitului.
Cu ce vulnerabilități ne confruntăm azi? Datoria publică continuă să crească, iar România are nevoie de finanțări mari într-o perioadă în care economia este slabă.
Anunțul S&P vine pe 2 octombrie. Până atunci, România trebuie să demonstreze nu doar că și-a redus deficitul, ci și că are cine să continue această corecție. În acest moment, în avantajul României sunt cifrele care apără ratingul. Dacă însă criza politică se prelungește până în ianuarie 2027, când România va intra într-o nouă rundă de evaluări din partea celor trei mari agenții de rating, pericolul retrogradării va fi mult mai greu de ocolit.
