Verde a devenit culoarea dominantă a industriei bancare, dacă ne raportăm la momentele importante care au marcat activitatea instituțiilor de credit din România pe parcursul anului 2021. Mai în glumă, mai în serios, putem spune că băncilor a început să le placă verdele, înregistrând progrese notabile în ceea ce privește implementarea practicilor sustenabile. În completare, transformarea digitală a reprezentat o constantă în preocupările de zi cu zi ale bancherilor locali. Ideea de a deschide un cont la o bancă fără să mai mergi în sucursală sau de a accesa un credit online nu mai este o fiță, pentru că aproape că nu mai există bancă de top care să nu pună la dispoziția potențialilor clienți această posibilitate.
Dincolo de adoptarea conceptului de banking sustenabil și de continuarea procesului de digitalizare, care au ținut capul de afiș al acestui an, ar trebui să amintim că 2021 a surprins cea mai mare creștere trimestrială a creditării ipotecare din ultimii 15 ani. În plină pandemie, în cel de-al treilea trimestru din acest an, soldul împrumuturilor pentru locuințe s-a mărit cu 3,62 miliarde de lei. ”O cifră record!”, care luat prin surprindere și pe cei mai optimiști bancheri. Tot în 2021, a continuat și procesul de consolidare a sistemului bancar, prin cele două tranzacții importante: Vista Bank a cumpărat subsidiara Crédit Agricole din România, în timp ce Banca Transilvania a achiziționat Idea::Bank. Un alt reper al anului 2021 este reprezentat de schimbarea conducerii Asociației Române a Băncilor prin alegerea lui Bogdan Neacșu în funcția de Președinte al Consiliului Director al ARB în locul lui Sergiu Oprescu, în urma alegerilor de la finalului lunii mai. De asemenea, sunt de menționat anunțurile de retragere a doi bancheri de top de la conducerea unor bănci locale importante. Este vorba, pe de o parte, despre Ufuk Tandoğan, care a plecat de la conducerea Garanti BBVA, fiind înlocuit de Mustafa Tiftikcioğlu. Cel de-al doilea bancher, Steven van Groningen, o personalitate reprezentativă a comunității bancare din ultimii 20 de ani, a anunțat că va pleca de la conducerea Raiffeisen Bank în februarie 2022, când va fi înlocuit de Zdenek Romanek, bancher venit de la Slovenska Sporitelna, care face parte din grupul Erste. În mare, cam acestea au fost momentele cheie ale anului 2021 pentru industria bancară. Ca observație personală, consider că în acest an, băncile din România au funcționat mai bine și mai mult ca oricând ca o orchestră.
Băncile au marcat câteva premiere în zona dezvoltării sustenabile și a creditării verzi
Riscul climatic și aspectele ce țin de conceptul ESG (Environmental, Social and Governance) au devenit arii de interes pentru tot mai multe bănci locale, care s-au concentrat în 2021 pe implementarea unor măsuri care vizează dezvoltarea sustenabilă și lansarea unor produse specifice. La începutul primăverii, Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor, descria procesul de transformare la care s-a angajat comunitatea bancară, punctând că ”una dintre preocupările băncilor este să asigure, prin intermediul practicilor bancare responsabile, implicarea în proiecte durabile și sustenabile care să accelereze eficiența economică, echitatea socială și prezervarea mediului înconjurător prin practici de management al riscurilor”. Declarația oficialului ARB anticipa practic o tendință care prindea contur și care s-a dezvoltat progresiv în următoarele luni. În 2021, băncile au marcat câteva premiere pe două paliere, pe de o parte prin tipul de credite verzi lansate și, pe de altă parte, prin plasarea primelor emisiuni de obligațiuni verzi la Bursa de Valori din București.
Piața bancară era familiarizată deja, de câțiva ani, cu creditele ipotecare verzi, 2021 contribuind la consolidarea segmentului de profil, prin creșterea numărului de bănci care au inclus în propriile portofolii un produs de acest gen. Lista alcătuită de Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank și Alpha Bank a fost completată de BCR și Libra Internet Bank. Interesant este faptul că 2021 a venit cu noutăți absolut notabile pentru tot spectrul împrumuturilor, mai multe bănci lansând produse de finanțare care nu sunt dedicate exclusiv segmentului imobiliar. Ca exemple sunt de menționat ING Bank, care a lansat un credit verde pentru mașini electrice, Banca Transilvania, Garanti BBVA Credite de Consum sau UniCredit Consumer Financing, care au scos pe piață împrumuturi de consum pentru achiziții sustenabile, cum ar fi aparatură, electrocasnice, soluţii de mobilitate urbană, echipamente sau materiale prietenoase cu mediu. Și pe segmentul creditării corporate s-au înregistrat câteva evenimente notabile. Aici sunt de menționat creditele verzi destinate companiilor lansate de curând de Banca Transilvania și BCR. Un alt exemplu este Raiffeisen Bank, care a lansat un împrumut pentru fermierii preocupati de agricultura sustenabilă. Mai mult, în 2021, au fost plasate, în premieră, la Bursa de Valori din București primele emisiuni de obligațiuni verzi. În primă fază, în primăvară, Raiffeisen Bank a dat startul prin listarea primelor obligațiuni verzi în valoare de 400 milioane de lei. În toamnă, BCR a lansat propria emisiune de obligațiuni verzi în valoare de 500 milioane de lei.
În completarea diversificării produselor de creditare verde, băncile au făcut pași importanți și în direcția transformării sustenabile a activității sau a proceselor și instrumentelor utilizate de industria de profil. În acest sens, la finalul lunii iulie, Banca Transilvania a inițiat procesul de transformare a portofoliului de carduri cu instrumente de plată eco-friendly. Transformarea acestui portofoliu în unul eco-friendly înseamnă reducerea amprentei de carbon cu 36%. Practic, Banca Transilvania şi-a propus ca până în anul 2022 toate cardurile emise să fie eco-friendly, astfel încât până în 2025 aproape întregul portofoliul de carduri BT să fie din plastic reciclat şi elemente biodegradabile. Aceeași strategie a fost adoptată și de BCR, care a luat decizia, la începutul lunii octombrie, să lanseze propriile carduri prietenoase cu mediul. Ilinka Kajgana, Vicepreședinte Executiv Risc în cadrul BCR, și-a exprimat atunci speranța că decizia va deveni bun exemplu în industria bancară ”pentru a ajunge rapid o practică comună”.
Subiectul sustenabilității a fost abordat în 2021 de aproape toți bancherii de top, figurile marcate ale industriei punctând importanța pe care acest concept o are pentru dezvoltarea economiei viitorului. “Angajamentul nostru în zona ESG – sustenabilitate este ferm pentru toţi stakeholderii Grupului Financiar Banca Transilvania. Modul în care vom produce şi consuma energia este determinant pentru succesul societăţii în tranziţia către o economie cât mai verde. De aceea testăm acum interesul clienţilor companii pentru soluţii mai ieftine, destinate creşterii eficienţei energetice”, spunea Ömer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania, la lansarea campaniei Luna energetică la BT.
”Avem o viziune clară despre procesele de afaceri sustenabile, care includ reinventarea modului în care dezvoltăm produse și servicii. În plus, considerăm că implementarea criteriilor ESG, atât în activitatea noastră de bază, în politica de investiții și în soluțiile propuse clienților, este o modalitate de a răspunde nevoilor prezentului fără a compromite resursele. Iar aceasta este datoria pe care o avem noi toți față de generațiile viitoare”, a declarat și Sergiu Manea, CEO BCR. cu ocazia lansării emisiunii de obligațiuni verzi.
“Prin această emisiune de obligațiuni verzi dorim să reconfirmăm angajamentul nostru de a contribui la dezvoltarea unor comunități sustenabile și prospere, prin mobilizarea resurselor către proiecte care să genereze valoare pentru întreaga societate și care au un impact social și de mediu pozitiv. Pe termen mediu, pe lângă clădiri verzi, vedem potențial semnificativ de dezvoltare a proiectelor verzi în domeniul energiei regenerabile, eficienței energetice, transportului ecologic și agriculturii sustenabile. România poate beneficia în următorii 7 ani de un volum important de finanțări și granturi de la UE, aproximativ 80 miliarde de euro, care vor ajuta la redresarea economiei post-pandemie într-un ritm accelerat, dar și tranziția către o economie sustenabilă”, a spus și Steven van Groningen, președinte și CEO la Raiffeisen Bank, la listarea propriilor obligațiuni verzi.
”Ne propunem să creștem finanțarea verde și să sprijinim eforturile de combatere a schimbărilor climatice. În perioada care va urma acestei pandemii, este imperativ să contribuim cu toții la construirea unui viitor mai bun și mai sustenabil”, a subliniat și Mihaela Bîtu, CEO ING Bank România, cu ocazia prezării rezultatelor financiare ale băncii după primul trimestru din 2021.
Referindu-se la subiectul sustenabilității, Sergiu Oprescu, Preşedintele Executiv al Alpha Bank România și Directorul General al Reţelei Internaţionale Alpha Bank, puncta, într-un interviu acordat publicației BankingNews, că ”toți trebuie să devenim cetățeni responsabili ai acestei planete, pe toate componentele: din punctul vedere al mediului și al finanțării sustenabile, din punctul de vedere al responsabilității sociale și din punctul de vedere al guvernanței. Cred că înainte de toate trebuie conștientizată importanța protejării mediului. Informarea cu privire la aceste tendințe va duce la apariția inițiativelor antreprenoriale în zona respectivă și în final tot forțele pieței vor rezolva problema. Toată această redirecționare și tot acest transfer de la un mod tradițional de a face finanțare către un mod modern și sustenabil va crea nenumărate oportunități de business. Societatea va face acest lucru pe măsură ce va conștientiza schimbarea de traseu, pe măsură ce va conștientiza oportunitățile care se nasc din această schimbare de traseu și pe măsură ce va conștientiza susținerea care există la nivel european pentru această schimbare de traseu. În esență, consider că vor exista din ce în ce mai mulți bani verzi care vor urmări investițiile verzi, care investiții verzi vor fi din ce în ce mai valoroase. În acest fel, se va crea un cerc virtuos”.
Banca Națională a României a inclus în cadrul celui mai recent Raport asupra Stabilității Financiare mai multe date despre piața creditelor verzi din țara noastră, surprinse în urma unei analize realizate de un Grup de lucru mandatat de Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială cu identificarea unor posibile soluții pentru sprijinirea finanțării verzi. Studiul acestei echipe de specialiști scoate în evidență o serie de aspecte relevante din perspectiva stabilității financiare, printre care oportunitățile asociate tranziției verzi și necesitatea implicării mai dinamice a sistemului financiar în susținerea acesteia, fără a crea riscuri la adresa stabilității financiare. Primele date oficiale despre structura creditării verzi din România ne arată că volumul împrumuturilor de acest tip este de 5,2 miliarde de lei, două bănci dețin circa 60% din împrumuturi, iar sectorul imobiliar cuprinde 59% dintre finanțări. Potrivit Raportului asupra Stabilității Financiare, oportunitățile de investiții sustenabile sunt semnificative pentru sectorul bancar, însă, potrivit informațiilor disponibile, volumul creditelor verzi se situează la circa 4 la sută din portofoliul bancar în cazul României (iunie 2021), în timp ce potrivit evaluărilor ABE media UE este de aproximativ 8 la sută. ”Nivelul actual este la jumătate comparativ cu volumul potențial în cazul României. Acest lucru indică faptul că există un spațiu considerabil de creștere a creditării în acest domeniu, iar potrivit ultimelor evoluții cu privire la prețul gazelor naturale și potențiala criză energetică, potențialul de investiții pentru eficientizarea energetică și producerea și stocarea de energie din surse regenerabile este tot mai mare. Dintre măsurile pe termen mediu pentru criza energetică, Comisia Europeană identifică, alături de alte măsuri, și nevoia de intensificare a investițiilor în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică”, au menționat specialiștii BNR.
Sute de milioane de euro alocate pentru transformarea digitală a bankingului românesc
”Digitalizarea a devenit o strictă necesitate pentru bănci, care își regândesc modelul de business tradițional. Tocmai de aceea este necesară o modernizare reală a cadrului legislativ şi de reglementare care să răspundă realităţii curente”, este o remarcă făcută de Florin Dănescu (președintele executiv al Asociației Române a Băncilor), la începutul primîverii acestui an. Mă folosesc de această declarație pentru a aborda tema digitalizării, care a constituit probabil pilonul de bază al stretegiei tuturor băncilor în 2021.
Bankingul digital nu mai reprezintă o noutate în România, a devenit tradițional pentru bănci și este folosit de tot mai mulți români. Însă, pe măsură ce tehnologia avansează, acestea trebuie să fie îmbunătățite și personalizate pentru a îndeplini așteptările tot mai mari ale clienților. Serviciile online trebuie să devină tot mai simple și mai rapide, dar în același timp fluide și flexibile. Totuși, băncile locale fac un exercițiu de echilibru între asigurarea celor mai noi tehnologii pentru clienții digitali și menținerea unei rețele teritoriale vaste de sucursale care să permită pentru restul populației, pentru care digitalizare nu reprezintă o soluție, accesul facil la produse și servicii bancare. O exprimare mai plastică ar fi că instituțiile de credit locale se luptă în același timp pe două fronturi. Ce implică până la urmă această strategie? Cheltuieli enorme și, implicit, costuri mai mari pentru produsele și serviciile bancare! A spus-o răspicat în 2021 și Steven van Groningen (președintele Raiffeisen Bank), într-o discuție cu BankingNews: ”Nu putem fi în același timp banca care investește în digitalizare și banca cu cele mai eficiente și ieftine soluții pentru lumea veche cu cash. Nu se poate. Nu putem avea și una și alta”.
O analiză realizată de publicația BankingNews în vara acestui an releva că băncile au alocat în ultimii ani investiții de sute de milioane de euro pentru digitalizare și pentru adaptarea agențiilor la cerințele noului model de business, adică rapiditate, accesibilitate, simplitate, siguranță și autonomie. ”Și anul 2021 se înscrie în trendul ultimei perioade, luând în considerare faptul că patru instituții de credit (Banca Transilvania, ING Bank, CEC Bank și OTP Bank) au programate investiții în digitalizare care depășesc 130 milioane de euro. Publicația BankingNews a solicitat băncilor din România informații despre planurile de investiții și detalii despre proiectele ce vizează procesul de digitalizare, respectiv direcțiile de dezvoltare vizate”, se menționa în materialul citat, care poate fi citit integral AICI.
